Ședință tensionată și cu multe întrebări rămase fără un răspuns clar, în sala Nicolae Iorga a Palatului Administrativ. Subiectul: „Marea Nordului” în varianta botoșăneană de la Stânca Costești, orașul Ștefănești.
Un loc amenajat deocamdată la nivel minimal și care oferă imaginea unei plaje sălbatice, fără să fie suficient reglementată cu tot ce implică acest lucru: siguranța publică în primul rând și bineînțeles și a mediului, având în vedere că zona este una protejată.
În 2024, prefectul Sorin Cornilă și-a asumat misiunea de a rezolva această problemă „sensibilă” cu plaja de la Stânca care este disputată de o persoană privată pe de o parte și Statul Român de cealaltă. La mijloc ar fi Primăria Ștefănești și alte instituții cu atribuții de intervenție. Iar vulnerabilitatea o reprezintă tocmai miile de turiști care ajung acolo în fiecare sezon.
Plaja care are ceva amenajări ar funcționa la acest moment într-o zonă gri din punctul de vedere al legalității. Pentru că, spun unele voci de la Botoșani, până să ajungi în momentul în care comercializezi produse alimentare și să impui un tarif de intrare, sunt o serie de etape legale care ar fi fost sărite de operatorul privat din zonă.
Reprezentantul Guvernului în teritoriu a adunat în sala Iorga mai multe instituții, printre care: Poliția, Jandarmeria, Poliția de Frontieră, Inspectoratul pentru Situații de Urgență, Direcția de Sănătate Publică, Garda de Mediu, Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară, Protecția Consumatorilor, conducerea Barajului Stânca Costești, Sistemul de Gospodărire a Apelor, etc.
Scopul a fost identificarea de soluții pentru problemele de la „Marea Nordului” din Botoșani:
Sorin Cornilă, prefectul județului
„S-au tot făcut comisii, controale, dar până la urmă nu s-a găsit nicio soluție sau, nu știu, un acord cu proprietarul terenului de lângă garaj să găsim o soluție, pentru că la propunerea și la sugestia structurilor de ordine publică acolo este o vulnerabilitate de siguranță și ordine publică pentru că prin activitatea pe care o desfășoară, ei concentrează acolo mase mari de oameni care vin în scop recreativ, ce e drept, dar nu într-un cadru prin care ar trebui să fie protejați. Chiar dacă s-a pus o pancartă cu «scăldatul interzis», mai mult am înțeles că percepe și o taxă, iar oamenii vin, omul desfășoară o activitate și prin taxa asta pe care o percepe pentru acces acolo și prin ceea ce comercializează”,
confirmă că există o vulnerabilitate în zonă care s-ar putea răsfrânge asupra unor copii nevinovați. Sau a unor familii care au căutat un mod de relaxare în zona Moldovei și care pot purta rana unei traume pentru toată viața. Pentru că precedent, există.
Și atunci, în cazul unei tragedii, atragerea răspunderii ar trebui să fie clară și bine definită.
cms. șef Tudor Costin (î) inspector șef IPJ Botoșani
„Fiind proprietate privată, accesul pe acea proprietate este destul de dificil, știți condițiile cu toții, de acces pe o astfel de proprietate. Dar nu numai atât, toate căile de acces sunt blocate de acest operator privat, deci îngreunează și mai mult. Nefiind autorizat, este o zonă gri în care el își desfășoară activitatea și orice situație de conflict spontan sau o situație mai gravă poate fi gestionată destul de defectuos”,
Polițiștii sunt la datorie 24/24 și sunt pregătiți pentru toate tipurile de infracționalitate. Discuția începută se vrea a fi finalizată cu cadrul legal pentru această așa zisă zonă turistică și „raportându-ne la acest cadru, să vedem și noi modalitățile de acțiune”, a încheiat comandantul Poliției Botoșani.
Este în mijlocul unei telenovele administrative cu operatorul privat de la Stânca. Familia Merticaru este în război deschis cu Primăria Ștefănești, pe rolul instanțelor de judecată fiind în derulare mai multe procese, pe diferite spețe și la diferite stadii.
Prefectul Sorin Cornilă a cerut situația juridică a construcțiilor din zona Plajei Nordului.
Povestea pe scurt este că undeva prin 2017 Primăria i-a cerut operatorului să se autorizeze. Pe amplasamentul său avea o platformă betonată fără autorizație de construcție. Primăria i-a impus intrarea în legalitate, termenul nu a fost respectat și ca atare situația a ajuns la stadiul de demarare a procedurii de desființare a construcției, prin instanță judecătorească.
Procesul este pe rolul Judecătoriei Săveni.
Alin Corduneanu, administrator public Primăria Ștefănești
„Nu beneficiază de autorizație de construire. Plaja Nordului este în proprietatea familiei Merticaru de la SC Agriela Sad SRL. Din 2017 m-am adresat tuturor instituțiilor capabile să desfășoare activități de control în zona respectivă. În aceeași situație, din 2017 până astăzi, este exact aceeași situație. Practic, activitățile respective pe care ei le desfășoară nu pot fi autorizate”,
a intervenit doar pentru a sublinia că pe punctul de alimentație publică există o autorizație eliberată de Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA).
Cum s-a putut elibera o astfel de autorizație pe un punct de lucru neautorizat, nu a putut nimeni să răspundă. Deocamdată. Iar de la DSVSA nu s-a aflat nimeni în sală.
Întrebare retorică: „Autorizație de construire nu are, autorizație de la Primărie nu are, cum să emită DSVSA emită această autorizație?”
a efectuat deja o serie de controale, însă nu s-a explicat foarte clar care a fost rezultatul lor.
Medicul șef de Departament Supraveghere în Sănătate Publică, Felicia Beleca, a explicat că orice obiectiv amenajat trebuie să aibă utilități, printre care apă și canalizare.
Pentru a fi eliminat riscul de sănătate publică există o serie de reglementări de supraveghere sanitară a zonei.
Ori...
Felicia Beleca, medic șef Departament Supraveghere în Sănătate Publică
„Aici nu este o zonă amenajată. Este o încercare de amenajare. Riscul de sănătate publică ce înseamnă acolo? Riscul de epidemii hidrice și riscul de înec. Și avem date istorice că acolo s-au înecat. Și dacă avem date istorice, ce înseamnă? Că se supra-solicită sistemul de asigurări de sănătate, la urgențe când vin înecați, vă dați seama, e prioritatea numărul 1. Atât timp cât avem risc de înec și risc de epidemie hidrică, noi trebuie să vedem cum minimalizăm acest risc”,
O epidemie hidrică înseamnă o răspândire a unor boli prin intermediul apei la mai multe persoane simultan.
Direcția de Sănătate Publică recomandă ca operatorul să intre în legalitate pe partea de autorizare a obiectivelor și eventual să amenajeze o zonă sigură pentru turiști dar și pentru mediu, chiar prin accesarea de fonduri europene.
Asta înseamnă inclusiv faptul că în zona de scăldat trebuie să fie montate geamanduri, iar pe mal să se afle un salvamar.
a venit cu mai multe hărți din care reieșea oarecum delimitarea teritorială a zonei. Plaja Nordului este revendicată pe de o parte de Agenția Națională a Apelor Române (ANAR), de cealaltă parte de familia Merticaru.
Statul Român are intabulat conform evidențelor OCPI o suprafață totală de 4.558.497 mp. Suprafața totală a lacului, cu număr de carte funciară și prin care se poate determina limita geospațială introdusă în baza de date.
Persoana privată deține la rându-i o carte funciară, care datează de prin 2002, cu o suprafață totală de 343.900 mp, însă incompletă din punctul de vedere al datelor tehnice necesare pentru determinarea cu exactitate a limitei teritoriale.
Aurel Ispas, șef birou OCPI
„Se pare că suprafața în discuție pe care există totuși un litigiu și unde ei pretind că ar avea dreptul mai departe sunt niște meandre care actualmente sunt acoperite cu luciu de apă și care actualmente sunt înscrise în cartea funciară a Statului Român. Și, în realitate, dacă ei ar trebui să-și actualizeze cartea funciară, pentru că nu au înscris în cartea funciară decât terenul pe parcele cadastrale și nicio construcție înscrisă, deci nu este făcută nicio actualizare, atunci ar trebui să se pună de comun acord cu Statul Român cu privire la acea limită. Actualmente limita este foarte clar definită până unde se întinde suprafața Statului Român și până unde are acces persoana respectivă”,
Adică terenul intabulat ar fi sub luciul apei, fiind cumva inundat natural și astfel s-a ajuns la situația în care o persoană privată să dețină o așa zisă plajă dintr-o zonă strategică și protejată.
monitorizează zona an de an. Au fost efectuate controale și au fost aplicate și sancțiuni care ulterior au fost contestate în instanță.
Iar controalele în teren pare-se că nu au fost tocmai o experiență plăcută pentru comisari:
Cristina Kashyap, comisar șef Garda de Mediu
„Eu când am fost în 2021 erau cel puțin 600 de mașini, mi-a trebuit o oră jumătate, am mers în vamă după ce m-a înjurat o oră jumătate de față cu toată Poliția Română. A durat o oră jumătate până am ajuns la terasă pentru că pur și simplu acel drum de exploatare era blocat de mașini, nici măcar pe un singur sens nu se putea circula”,
După ce a ascultat intervențiile tuturor instituțiilor, prefectul Sorin Cornilă a decis.
Se va constitui un comandament similar celui de la verificările centrelor pentru vârstnici. Iar în acest sens ar urma să emită și un ordin de prefect.
Sorin Cornilă, prefectul județului Botoșani
„O să revenim cu o adresă prin care vă rugăm să ne comunicați special și scris tot ceea ce spuneți dvs., toate aspectele și argumentele prezentate care țin de competențele dvs. La final, ne-am propus să facem un raport comun cu aspecte care țin de fiecare instituție în parte. În acest raport să consemnăm situația și să încercăm să găsim soluții, că altfel ne întâlnim și în 2025 și tot așa și nu rezolvăm problema”,
Șeful Prefecturii a dorit ca mesajul să fie unul clar: „Nu mergem să-l închidem sau să-l amendăm. Vrem să facem o analiză”.
Din sală s-a auzit o voce:
„Vă sugerez să vină și cineva... bine dotat. S-ar putea să iasă urât”
Experiențele de control anterioare ar fi fost cu nervi și refulări din partea operatorului privat.
Prefectul a răspuns că nu există situații în care instituțiile statului să fie intimidate de o simplă persoană.
„Dar de ce să iasă urât? Nu am înțeles, este recalcitrant omul? Nu se pune problema așa, cum să fie recalcitrant? Despre ce vorbim aici? Nu există așa ceva, dle. Noi suntem Statul Român. Adică mergem și ni se face frică de un om? Vine și ce ne face? Nu luăm scenariul acesta în calcul. Noi mergem să rezolvăm o situație, de asta ne-am întâlnit”.
