Palatele de milioane ale primarilor – GALERIE FOTO

Se plâng de lipsa fondurilor, fac scandal la Consiliul Judeţean nemulţumiţi fiind de banii care li se repartizează de la bugetul de stat, unii nu au drumuri asfaltate, dar în schimb îşi desfăşoară activitatea în clădiri impunătoare. Asta se întâmplă cu o bună parte a primarilor rurali din Botoşani. În ultimele două legislaturi a devenit o adevărată modă printre şefii localităţilor să îşi ridice imobile somptuoase în care să îşi desfăşoare activitatea. Construcţia multora dintre ele coincide tocmai cu perioada de criză. Puţine lucruri mai contează însă când e vorba de biroul primarului.

Cum faci două primării noi din una singură veche
Copălău – Botoşani – 2000... Localitatea străbătută de drumul spre Iaşi înglobează şi Coşula. Administraţia locală îşi are sediul într-o clădire nici modestă, dar nici „dărâmătură”, situată la câteva sute de metri de amintita şosea. Nu s-a auzit să moară vreun om sau să protesteze cineva fiindcă imobilul ar fi prea vechi, prea mic, prea ponosit…
Botoşani – 2012 … Fosta comună Copălău s-a divizat, o parte poartă acelaşi nume, o alta s-a organizat în jurul fostului sat Coşula.
Oricare dintre cele două drumuri le alegi când vii dinspre municipiul reşedinţă pentru a ajunge la Coşula sunt pietruite. Căile rutiere, ce „apelativ” pretenţios pentru aşa ceva” – nasc vara nori de praf în lipsa precipitaţiilor, în timp ce în perioadele ploioase îţi umpli maşina, căruţa sau încălţămintea de noroi. După câţiva kilometri în care recunoşti „binefacerile” drumurilor de piatră, răsare ca din senin, în total contrast cu tot ce o înconjoară, o clădire impozantă. Probabil că numai mănăstirea este mai mare decât imobilul care joacă rol de Primărie. Are parter, etaj şi mansardă, gard din cărămizi, iar gresia roşie din holuri îşi pierde strălucirea cu fiecare coşulean intrat plin de noroi în clădire. Alături s-a ridicat o clădire cu etaj, un fel de anexă a Primăriei Coşula, pe care primarul Mircia Acatrinei a închiriat-o însă Poliţiei.
La mai puţin de 10 kilometri distanţă, aproape faţă în faţă cu imobilul care adăpostea în urmă cu un deceniu administraţia locală, s-a ridicat o clădire impunătoare. Are o parcare pavelată de care nici municipalitatea botoşăneană nu dispune. Gresia şi termopanul sunt la ele acasă în interior. Primarul Marius Ceplinschi a luat-o aproape de gata. Fostul primar Mihai Baltă s-a ocupat de construcţia ei numai că a pierdut alegerile în favoarea liberalului şi nu şi-a mai văzut realizat visul de a munci pentru comunitate dintr-o asemenea clădire.
Primăria de la Răuseni pe care primarul n-a vrut s-o facă aşa mare
Vechiul şi noul stau laolaltă în Răuseni. Alături de clădirea în care îşi mai desfăşoară încă activitatea administraţia locală a crescut una uriaşă(foto dreapta) pentru comuna cu doar circa 3.000 de locuitori şi numai vreo 90 de salariaţi.

Lucrările au început după alegerile din 2008, iar primarul care tocmai termină al patrulea mandat a găsit un motiv întemeiat să se apuce de construit o primărie nouă. „Clădirea este făcută din sufit şi am avut două variante: să cheltuiesc să o renovez şi să nu iasă un lucru bun, ori să facem una nouă”, afirmă Florin Olaru. Aşa că a trecut la treabă cu a doua variantă şi chiar lângă modesta casă în care încă mai lucrează s-a ridicat o mândreţe de clădire cu ferestre largi din termopan şi acoperiş roşu. Vreo 900.000 de lei s-au cheltuit până acum, din care 500.000 de lei s-au primit de la Guvern, iar 400.000 de lei provin din fonduri proprii. Clădirea mai are însă nevoie de instalaţie electrică şi de centrală, doar exteriorul fiind gata. „Eu n-am vrut s-o fac aşa mare”, susţine primarul Olaru, care explică însă că a trebuit să respecte standardele europene în ceea ce priveşte suprafaţa care trebuie să revină fiecărui angajat. Noua primărie este ridicată de o firmă din Iaşi, iar primarul este totuşi satisfăcut că, deşi proiectul iniţial prevedea o investiţie totală de 1,8 milioane de lei, în final va costa probabil în jur de 1,5 milioane, cam un milion pentru fiecare angajat.
100.000 lei cheltuiţi pentru fiecare angajat al Primăriei Văculeşti
Centrul comunei Văculeşti este un adevărat şantier. Asta nu pentru că s-ar ridica o fabrică ori pentru că s-ar asfalta un drum. Nu! Aici se ridică un nou sediu pentru Primărie. Are forma literei „T” şi din orice poziţie o priveşti ţi se pare uriaşă când te uiţi la casa în care administraţia locală încă îşi are sediul. Noua clădire este gata „la roşu”, are acoperiş, sunt puse şi nelipsitele termopane, însă primarul are slabe speranţe că o dă gata până la alegeri, îndrăzneşte doar să se gândească la faptul că în 2012 va da în folosinţă parterul. Îi mai trebuie 400.000 de lei pentru finalizare…

„Şi mă chinui cu ele de înnebunesc. Merg cu miloaga la Botoşani şi cum mă duc aşa vin”, spune primarul Iulian Vlas. S-a simţit obligat din mai multe motive să demareze lucrările. Cel mai important – casa în care muncesc acum funcţionarii a fost revendicată şi retrocedată fostului proprietar (foto dreapta), căruia acum i se plăteşte o chirie de 11.000 de lei pe lună. Dacă s-ar face un calcul probabil că întreţinerea noii clădiri va costa considerabil mai mult… „Proiectul este din 2006, eu am intrat în 2008 şi a trebuit obligatoriu să încep construcţia pentru a nu pierde nişte bani”, povesteşte primarul de Văculeşti. Lucrarea este realizată de „General Topcom” şi se va ridica în final la 1,4 milioane lei. Ca şi la Răuseni primarul a găsit totuşi motive de laudă: proiectul prevedea o investiţie de 1,9 milioane de lei. „E foarte mare. Dacă aş fi avut eu proiectarea o făceam mai dichisită, mai micuţă”, recunoaşte Iulian Vlas. Cum n-a avut însă posibilitatea să facă el proiectul se va cheltui în final fix 100.000 de lei pentru fiecare angajat dat fiind faptul că Primăria are nici mai mult, nici mai puţin de 14 salariaţi.
Capitala judeţului la inaugurarea noii primării
29 aprilie 2011 – Albeşti devine pentru câteva ore capitala judeţului. O puzderie de oficialităţi, de la parlamentarii PDL Daniel Humelnicu şi Nicolae Rebenciuc la inspectorul şcolar general Ada Macovei şi directorul cancelariei prefectului Sorin Grindei, participă la inaugurarea noului sediu al Primăriei.

Clădirea are parter, etaj şi mansardă, gresie, bare strălucitoare şi contrastează cu vechiul sediu, aflat ca în multe alte cazuri la doar câţiva metri distanţă. Faţă de alte cazuri, aici primarul a luat-o însă metodic. A implementat mai întâi două proiecte de 8,5 milioane euro în cadrul Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi spre finalul acestora a inaugurat şi nouă primărie. „A durat cam mult, a fost ca un copil care s-a născut greu. Proiectarea am început-o în 2006”, afirmă Mihai Amarandei. Investiţia s-a ridicat la 1,5 milioane de lei, bani din taxe şi impozite proprii, din fondul de rulment şi s-a reuşit construirea unei clădiri cu o suprafaţă totală de 570 metri pătraţi. În amintita sumă au intrat inclusiv mobilierul, dotările, gardul din fier forjat, spaţiul verde din curte. Nu au lipsit însă peripeţiile. Licitaţia s-a organizat în 2008, dar a fost întârziată de o contestaţie apărută după ce o firmă se angaja să facă noua clădire pentru numai 700.000 de lei. Lucrările au început apoi cu B&B Internaţional Fălticeni, firmă care a dat faliment, astfel încât investiţia a fost terminată de Neo Style din Botoşani.
Valoarea Primăriei Suharău pierdută în negura timpului
„Sincer, ca valoare nici nu mai ştiu, că s-a tot dus în timp”, spune Marcel Chelariu (foto stânga), primarul comunei Suharău, despre sediul instituţiei pe care o conduce.

Are parter, etaj şi mansardă, iar oamenii care vin audienţe se pot sprijini de barele din fier forjat. Construcţia a început tocmai în 1996 şi a durat o mulţime de ani. „Eu nu vreau să am o părere foarte bună despre mine, dar uneori trebuie să o am. Administraţia se face cu cap. Eu sunt adeptul lucrurilor bune, care ţin în timp. Când am văruit aici, ştiu că am văruit eu şi ţine”, explică randamentul investiţiei cel care este şi secretar judeţean al Asociaţiei Comunelor. În jur de 470.000 de lei a încasat Primăria Suharău de la localnici anul trecut, ceea ce înseamnă că ar fi nevoie cam de o legislatură pentru construirea unui sediu nou, fără bani de prin alte părţi.
Totul nou la Curteşti, de la primărie la scaune şi plasmă
La Curteşti administraţia locală s-a mutat în casă nouă chiar în plină criză economică. La doi paşi de fosta clădire, în care actualul primar a lucrat ca viceprimar, s-a ridicat o clădire de 1,7 milioane de lei. Construcţia a început în 2007 şi s-a finalizat spre sfârşitul lui 2010, în noiembrie angajaţii începându-şi activitatea în noul imobil.

Primarul de Curtesti in sala de sedinte a Consiliului Local

Are demisol şi mansardă cu birouri, iar odată cu mutarea s-au cumpărat mese de lucru noi, scaune şi inclusiv o plasmă sănătoasă pentru biroul primarului. „Dacă ne-am mutat în casă nouă am luat totul nou. Avem exact ce trebuie unei primării europene suburbane”, declara la patru luni de la inaugurare primarul Dumitru Viţel (foto stânga). Aproximativ jumătate din lucrare a fost executată de firma acum falimentară Dany Ema, abonată la investiţii pe banii primăriilor în guvernarea liberală, când de altfel s-a şi demarat ridicarea noului sediu. Apoi, ea a fost preluată de Crist Flor, o societate despre care primarul de Curteşti susţine că nu ştie prea multe, doar că ar fi din comuna Roma. Clădirea are o suprafaţă construită la sol de 174 metri pătraţi şi una utilă de circa 450 mp. Din suma totală cheltuită 1,2 milioane lei au fost asiguraţi de Guvern, iar restul suportaţi din fondul de rulment al Primăriei Curteşti. Cu aceşti bani s-a făcut inclusiv un gard şi s-a amenajat o parcare. Instituţia are doar 14 angajaţi, ceea ce înseamnă că pentru fiecare dintre ei s-au cheltuit peste 100.000 de lei.
Puzderie de primării noi
Primării noi s-au ridicat într-o mulţime de alte localităţi, precum Manoleasa, într-o afacere cu un medic veterinar parafată pe vremea guvernării liberalilor, la Mihai Eminescu, Dersca, Tudora sau la Vorniceni. În alte localităţi, precum Băluşeni sau Pomârla, s-au amenajat sedii în clădiri care mai înglobează şi alte unităţi, precum cabinete medicale. Există însă şi primari hotărâţi să nu cheltuiască vreodată sume de ordinul celor menţionate pentru amenajarea unor sedii noi. „Niciodată n-am să dau sume dintr-astea catastrofale pentru aşa ceva”, promite Costel Matei, primar de Hudeşti. Instituţia pe care o conduce a cheltuit în jur de 40.000 de lei pentru renovarea sediului. Aceasta şi fiindcă primarul, cu bani de la Administraţia Fondului de Mediu, amenajează şi un parc în curtea clădirii administraţiei locale.
Sergiu BĂLĂŞCĂU