De la începutul anilor 2000, a fost promovată o lege prin care agricultorii beneficiau de anumite facilităţi în ceea ce priveşte asigurările. S-a plecat de la ideea că firmele de asigurări nu vor să încheie poliţe de asigurare pentru cele mai frecvente calamităţi naturale întâlnire în agricultură – seceta şi îngheţul târziu. În ideea de a obişnui fermierii cu încheierea poliţelor de asigurare, autorităţile au promovat legi prin care agricultorii puteau beneficia de despăgubiri din partea statului pentru pagubele produse de anumite calamităţi naturale numai dacă aveau asigurri la firmele de profil.
Aderarea la Uniunea Europeană a introdus noi reguli, iar Guvernul României, oricare a fost el, a trebuit să adapteze legislaţia naţională, astfel încât şi agricultorii să fie protejaţi în faţa calamităţilor naturale şi a pagubelor produse de acestea.

Au fost introduse ajutoare de stat în sectorul silvic și agricol

În anul 2010, a fost promovată Ordonanţa nr. 14 privind măsuri financiare pentru reglementarea ajutoarelor de stat acordate producătorilor agricoli, având în vedere că perioada de tranziţie, de trei ani de la aderare, expirase. Prin acest act normativ se introduceau ajutoare de stat în sectorul agricol şi silvic, astfel încât acestea să fie în conformitate cu liniile directoare comunitare în domeniile vizate. Scopul promovării acestor ajutoare de stat a fost, în opinia Uniunii Europene, acela de a asigura realizarea unor producţii competitive, a securităţii alimentare a populaţiei, precum şi pentru protecţia mediului.
Prin acest nou act normativ au apărut măsuri de subvenţionare a primelor de asigurare în agricultură. Astfel, statul ar urma să deconteze 50%-70% din cuantumul primelor plătite firmelor de specialitate, pentru asigurarea culturilor agricole, animalelor sau albinelor. HG nr. 756/2010 a stabilit condiţiile de accesare a acestor ajutoare de stat, dar şi procedura de urmat.

31 milioane de lei, aproximativ 7 milioane de euro au fost puși la dispoziție

Agricultorii s-au plâns că Ministerul Agriculturii tărăgănează acordarea acestor despăgubiri, fapt ce afectează şi mai mult finanţele fermierilor români, ce se confruntă cu o decapitalizare cronică. Chiar dacă au respectat regulile, fermierii înregistrează o tergiversare perseverentă din partea Ministerului Agriculturii în a nu-şi îndeplini obligaţiile. Atitudinea Ministerului Agriculturii este cu atât mai de condamnat cu cât bani există în buget, iar fermierii au respectat regulile pentru a beneficia de despăgubirile promovate chiar de către Uniunea Europeană. O astfel de abordate a obligaţiilor de serviciu nu poate arăta decât lipsă de profesionalism din partea reprezentanţilor Ministerului Agriculturii şi o delăsare crasă a acestora!
”Nu vreau să mă gândesc la faptul că această tergiversare ar putea avea alte explicaţii, care să acopere incompetenţa Guvernului Ponta. Banii pentru plata primelor de asigurare sunt incluşi într-un buget comun cu alte trei subvenţii, dintre care cea mai importantă se referă la subvenţionarea accizei la motorina pentru agricultură. Din tot bugetul de peste 520 milioane de lei, 473 milioane sunt pentru motorină, iar 31 milioane pentru plata primei de asigurare”, a declarat Costel Șoptică, deputat PNLBotoșani
De la 1 aprilie 2014, Guvernul Ponta III a introdus acciza suplimentară la carburant, de 7 cenţi/litru, astfel că motorina pentru agricultură nu mai avea acciza de 21 euro/1000 litri, aşa cum prevede legea. Această subvenţie are sumă fixă, la fel şi cantitatea de carburant care intră sub incidenţa legislaţiei în domeniu. Premierul Victor Ponta şi ministrul Agriculturii Daniel Constantin au declarat, la acea vreme, că agricultorii nu vor fi păgubiţi de acciza suplimentară, iar cantitatea stabilită pentru subvenţionare va fi respectată, chiar dacă nu s-au operat modificări legislative care să acopere declaraţiile lor. Vicepremierul Daniel Constantin a susţinut că nu este nevoie de o prevedere legislativă, având în vedere că preconizează economii la alte capitole de cheltuieli din cadrul bugetului ministerului pe care în conduce, care să acopere banii lipsă.
”Îmi este imposibil să nu fac o corelare între tergiversarea plăţii despăgubirilor la calamităţi şi lipsa banilor pentru motorina din agricultură, mai ales că cele două subvenţii sunt cuprinse în acelaşi buget, al aceluiaşi act normativ, astfel că transferul de sume ar fi extrem de facil. În plus, beneficiarii subvenţiilor la acciza pentru motorină sunt mult mai mulţi decât cei care trebuie să primească bani pentru pagubele înregistrate, fapt ce ar creşte numărul votanţilor mulţumiţi de Victor Ponta”, a mai declarat deputatul.

Guvernul Ponta ascunde o incapacitate

Tot acest aranjament ascunde o mare problemă de incapacitate a Guvernului Ponta III, care nu este în stare să colecteze la bugetul de stat banii pe care i-a programat. Şi toate acestea, în condiţiile în care „taxa pe stâlp”, într-o primă tranşă, a adus un miliard de lei, faţă de 400 milioane pe tot anul cât se estimase, iar creşterea economică anunţată ar fi trebuit să umple bugetul cu taxele şi impozitele plătite de contribuabili. Concluzia este îngrijorătoare – Guvernul Ponta III nu este în stare să strâng banii pe care şi i-a programat!
Dacă această atitudine a Guvernului Ponta III, a Ministerului Agriculturii faţă de respectarea OG nr. 10/2010 va continua, PNL ia în calcul sesizarea organelor competente pentru tragerea la răspundere, inclusiv penală, a responsabililor de situaţia creată. Agricultorii, pe lângă faptul că au fost afectaţi de calamităţile naturale şi recoltele le-au fost distruse, sunt păgubiţi a doua oară, de către Guvern, pentru că nu le dă drepturile pe care ei le au prin lege.
CITEȘTE:
Un deputat PNL acuză: Guvernul Ponta III lasă terenurile agricole la cheremul străinilor