Potrivit şefei SJAN, Rodica Crăcană, Serviciul Judeţean al Arhivelor Naţionale (SJAN) Botoşani dispune de doar şapte angajaţi, dintre care cinci ce trebuie să asigure atât arhivarea documentelor, cât şi să răspundă sutelor de cereri care vin lunar din partea persoanelor fizice şi juridice.

‘Avem aproape cinci kilometri de arhivă împărţiţi în peste 900 de fonduri, care sunt gestionate de doar şapte oameni, dacă includem şi legătorul şi restauratorul. Practic, cinci oameni deservesc cercetătorii sau potenţialele persoane fizice sau juridice care vin la sala de studiu sau la biroul de relaţii cu publicul. Şoferul este restauratorul instituţiei, este multilateral dezvoltat, ca pe vremuri. Încercăm să facem faţă chiar cu personalul puţin pe care îl avem‘, a afirmat Crăcană.

SJAN a înregistrat în primele zece luni ale anului peste 800 de cereri din partea unor persoane care solicitau din arhive acte de vânzare – cumpărare, donaţii, testamente, hotărâri judecătoreşti, decizii de expropiere, situaţii privind persoanele refugiate din Basarabia sau despre cele deportate în Transnistria.

De asemenea, peste 70 de cercetători au frecventat sala de studiu a SJAN de peste 600 de ori obţinând de la angajaţii instituţiei documente necesare pentru realizarea unor lucrări monografice, genealogii, lucrări de masterat sau de licenţă.

‘Complexitatea este dată de faptul că nu este nimic informatizat. Totul se caută. Orice răspuns la cereri are în spate munca unor colegi care caută filă cu filă orice informaţie’, a precizat Crăcană.

În acest an, SJAN a preluat, totodată, arhivele de până în 1989 ale unor primării din judeţ, precum cele ale oraşelor Săveni şi Flămânzi, care măsoară zeci de metri liniari de dosare, conform reprezentantei instituţiei.

Printre documentele deţinute de SJAN se află certificatele de naştere ale lui Mihai Eminescu sau Nicolae Iorga, colecţii de manuscrise şi hărţi cu valoare istorică, dar şi fotografii despre vizita făcută la Botoşani de Regele Mihai. Cel mai vechi document din depozitul SJAN Botoşani este un hrisov din 1529 prin care Petru Rareş atribuia o localitate unui boier.

‘Suntem una dintre cele mai bogate instituţii. Avem documente unicat, pe care nu le găseşti în altă parte. Nu spunem că avem actele de naştere ale lui Eminescu sau Iorga, dar sunt documente şi ale instituţiilor, pe care nu le găseşti în altă parte, cu ajutorul cărora reconstitui o fărâmă de istorie‘, a precizat Rodica Crăcană. (Sursa: Radio Iași)