O familie din Botoşani realizează acasă adevărate bijuterii: Facem cum făceau odată bătrânii

Despre Vasile, un fost pădurar de 41 de ani, oamenii locului spun că ştie a lucra la război la fel ca ”o muiere bătrână”.

 

Vasile şi Maria Ivănuşcă, din satul Cerneşti, comuna Todireni, judeţul Botoşani, fac covoare ca acum 100 de ani, manual şi numai din lână naturală nevopsită. Respectă cu sfinţenie procedeele tradiţionale şi, cu sfatul etnografilor, au ajuns vedetele târgurilor meşteşugăreşti din ţară.

 

Cerneștiul este un loc unde păstrarea tradiţiei este singura alinare într-un nord sărăcit şi fără prea multe perspective. În acest cătun trăieşte şi Vasile Ivănuşcă, un fost pădurar de 41 de ani, despre care oamenii locului spun că ştie a lucra la război la fel ca „o muiere bătrână“.

 

Astfel, toţi cei care-i calcă în bătătură şi intră în micul atelier din fundul gospodăriei, încep să dea dreptate ţăranilor de la Todireni. Din mâinile lor se nasc covoare tradiţionale de lână naturală şi nevopsită, lucrate doar manual şi strict cu motive autentic româneşti, specifice mai ales zonei Moldovei.

 

Aceste covoare  deosebit de frumoase,  fac furori la târgurile meşteşugăreşti din ţară.

 

Vasile şi Maria Ivănuşcă  şi-au făcut o întreprindere individuală. Cu banii primiţi de la Uniunea Europeană şi-au cumpărat materiale pentru câţiva ani, în special lână naturală, pe care o aduc din judeţele Ardealului.  Este lână naturală, prelucrată în fir și nevopsită, fiind materia primă folosită dintotdeauna de ţăranul român.

 

Maria Ivanuşcă spune că lucrarea covoarelor este o muncă dificilă care cere multă răbdare şi pricepere : „totul se execută manual, din lână naturală fără niciun fel de adaos sau tehnologii moderne”. Din mâinile acesteia au ieşit zeci de covoare tradiţionale, adevărate bijuterii.

 

Mai mult, toate modelele şi formele realizate sunt în baza unei documentări temeinice: “ne-am documentat, avem cărţi şi albume cu modele, zone etnografice şi, bineînţeles, ce mai ţinem minte de la bunici. Vrem să nu ieşim cu nimic din tiparul tradiţional, facem cum făceau odată bătrânii”, susține dl. Vasile Ivanușcă.

 

Pentru a-şi dezvolta afacerea, soţii Ivănuşcă au început să participe la târgurile meşteşugăreşti din ţară. Încă de la prima participare, au început să primească invitaţii de peste tot și au urmat apoi zeci de comenzi din toată ţara.

 

Fiind ultimii din breasla lor, în judeţ, mai ales prin ştiinţa folosirii uneltelor tradiţionale, soţii Ivănuşcă au înființat  și o şcoală gratuită pentru toţi cei care vor să înveţe ţesutul covoarelor.

 

Au amenajat şcoala în interiorul atelierului lor, de acasă. Cursurile sunt gratuite şi sunt ţinute o dată pe săptămână.  La şcoala de făcut covoare, cursanţii învaţă cum să ţeasă la războiul vechi de ţesut, cum să urzească, cum să facă pânză, preşuri și toate operaţiunile necesare. Sunt cursanți de toate vârstele și din toată țara.

 

Așadar, în satele românești încă există meșteri populari care își întrețin familiile cu ajutorul meșteșugului pe care îl practică.  Un bun exemplu este și familia Ivănușcă, țesătorii  de covoare tradiţionale româneşti.

 

(Sursa text și foto: Facebook/CNIPT Botoșani)

 

DESCARCĂ APLICATIA BOTOSĂNEANUL PENTRU MOBIL:

download from google play download from apple store