Botoșănenii sunt invitați, începând de duminică, 23 februarie, și până pe 15 martie, să admire lucrările expuse în Galeriile de Artă ”Ștefan Luchian”, o expoziție colectivă denumită generic ”Arta la… feminin”.

”În spatele unui bărbat important stă o femeie care știe să iubească, să sufere, să aștepte”

Expoziția este dedicată artistei Maria Pillat-Brateș (1895 – 1975) și reunește pe simeze peste 90 de lucrări semnate de artiste din diverse generații și din diverse spații culturale românești.

Expun lucrări artistele: Laura Armeanu (Constanța), Andra  Balan (Iași), Dalina Bădescu (București), Daniela  Bercaru (Brașov), Adriana A. Botezatu (Iași), Cristina  Busuioc (Satu-Mare), Ioana Călinescu (Constanța), Nicoleta Cărare (Bacău), Aurora- Speranța Cernitu (Craiova), Teodora Chinschi (București), Mariana Constantinescu (Constanța), Adina Dogaru (Constanța), Ana Coșereanu (Botoșani), Genoveva Dolhescu (Botoșani), Daniela  Frumușanu (București), Mirela - Anca  Gavriloaie (Botoșani), Margareta  Gyulai  Nagy (Brașov), Laura Gugoașă (Botoșani), Adalgiza Harabagiu (București), Angela  Hreniuc (Botoșani), Adina Huiban (Iași), Ofelia Huțul (Iași), Anca Larionesei (Botoșani), Stela Maria Lucici (Pitești),  Lila Lungulescu (Botoșani), Ioana Maier (Constanța), Gabriela Meșter (Cluj), Alina Munteanu (Botoșani), Onița Mureșan (Bistrița-Năsăud), Carmen Nicolau (Botoșani), Elena Oleniuc (Brașov), Irina  Pal (Tulcea), Ioana Poleac (Bacău), Mihaela Roca (Constanța), Cristina  Marinela Radu (Iași), Iuliana Rață (Iași), Elisabeta Sinea (Alba-Iulia), Georgiana  Stănescu (Bacău), Adina Strugariu (Botoșani), Silvia Șoșoiu (Constanța), Aida Șușter (Botoșani), Rodica Todirișcă (Botoșani), Cristina Tudorache (Constanța), Clara-Livia Tudoran (Cluj), Victoria Țăroi (Brașov), Cezara Țîbuleac (Botoșani), Maria Unțanu (Slobozia), Diana Varga (Baia-Mare) și Carmen  Voisei (Bacău).

Coordonatorii expoziției sunt Ana Coșereanu, Liviu Șoptelea și Genoveva Dolhescu.

Evenimentul s-a bucurat de prezența artistelor care au expus lucrări, dar și a numeroși botoșăneni, iubitori de artă obișnuiți ai expozițiilor. Ziua însorită a contribuit, de bună seamă, la o prezență numeroasă în spațiul Galeriilor. Nu au lipsit ghioceii, semn că primăvara nu a fost doar în suflete astăzi.

”Galeriile de Artă ”Ștefan Luchian” au astăzi bucuria de a vă fi gazdă la o expoziție pe care ne-am dorit-o a fi un omagiu dedicat femeii, pentru că, așa cum știm cu toții, în spatele unui bărbat important stă o femeie care știe să iubească, să sufere, să aștepte. Mai ales știe să dea viață. Așa cum s-a întâmplat astăzi, ca artistele prezente în expoziție să dea viață operelor de artă. În general, și în pictură, și în sculptură, vorbim despre artiști bărbați, mai puțin despre artiste. Or expoziția aceasta, care se numește Arta la… feminin, este dedicată unei artiste mai puțin cunoscute, din cauza vicisitudinilor istoriei. Este vorba despre Maria Pillat Brateș, soția poetului Ion Pillat”,

Ana Elisabeta Coșereanu, muzeograf, coordonator expoziție

Lucrări din întreaga țară, cu semnături mai mult sau mai puțin cunoscute, au fost admirate în amiaza duminicii la Botoșani. 

Publicul a avut ocazia să admire și două acuarele semnate de Maria Pillat-Brateș.

Artista pe care comuniștii au băgat-o în pușcărie. La Botoșani 

Miorcanii lui Pillat aproape că devin legendă. Cu oameni care au scris, au iubit, au suferit. În pușcăriile comuniste sau domiciliu forțat, cu manuscrise furate de Securitate ce văd lumina tiparului după jumătate de secol. Povești pe care sătenii satului le-au purtat prin istorie până la noi, dar și mărturii rămase de la membrii familiei.

Recunoaştem Miorcanii, astăzi, şi din picturile Mariei Pillat-Brateş, soţia poetului Ion Pillat.

Un destin la fel de dureros, la fel de chinuitor ca al tuturor celor din familia Pillat. Arestată şi întemniţată la Botoșani, apoi obligată la domiciliu forţat.

Născută Procopie-Dumitrescu, la 25 iulie 1883, Maria era fiica lui Ion Procopie-Dumitrescu, fost primar al Bucureștilor. A expus pentru prima dată în 1914, la Salonul Tinerimii Artistice, cu pseudonimul I. Brateș. Arta ei a fost apreciată nu doar de critici de renume precum Ion Frunzetti sau Ștefan Nenițescu, dar și de marii artiști ai vremii, precum Nicolae Tonitza. S-a căsătorit cu poetul Ion Pillat, fiind cunoscută apoi, până astăzi, ca Maria Pillat-Brateș.

”Bunica mea a fost ocrotită de pasiunea ei pentru frumuseţe pe care a descoperit-o în natură, în artă, în oameni, dar şi în cele mai umile locuri unde a dus-o viaţa. Talentul cu care a dăruit-o Dumnezeu i-a dat curajul şi puterea să reţină farmecul unor chipuri, peisaje sau flori în tablouri de neuitat. Între pictura ei şi lirica lui Ion Pillat s-a creat în timp o armonie aparte, mărturii rămânând volumele de poeme "Balcic" şi "Povestea Maicii Domnului", pe care artista le-a ilustrat cu inspirată fineţe”, mărturisea în urmă cu câțiva ani Monica Pillat, nepoata poetului Ion Pillat.

(Monica Pillat, nepoata poetului Ion Pillat)

Cariera artistică avea să îi fie zdruncinată în 1949, când a fost arestată și închisă în penitenciarul de la Botoșani.

”Mi-a povestit că în închisoare, ca să nu-și piardă mințile, s-a apucat într-o zi să deseneze pe pereți cu un cărbune figurile deținutelor din încăpere, și gardienii, văzându-i schițele pe zid, i-au cerut să le facă portretele”, spune nepoata artistei, Monica Pillat.

După închisoare urmează cinci ani de domiciliu forțat la Miercurea-Ciuc. Acolo a continuat să deseneze, să picteze, reușind astfel să treacă prin timpul atât de vitreg și de complicat pentru cei din familia Pillat. Deși a fost reprimită în Uniunea Artiștilor Plastici în anul 1957 (la doi ani de la eliberare), nu i s-a mai permis să expună în nicio expoziție.

Ignorată de contemporani, marginalizată de artiștii vremii, s-a stins din viață pe 5 iunie 1975.

După zeci de ani, arta Mariei Pillat-Brateș a ieșit din nou la iveală, lucrările pictoriței găsindu-și loc pe simeze.

”Bunica mea avea un echilibru sufletesc mai solid deoarece credea profund în Dumnezeu. Arta pentru ea era și oglindire lăuntrica, și dăruire. Avea obiceiul să aducă acuarele unor persoane în suferință, deoarece simțea că pictura ei poate alina ori schimba în bine o stare neagră de spirit”, mărturisește Monica Pillat.

La final, momentul muzical a fost asigurat de Ludvic Schibinschi, care a adus în Galerii melodii dedicate femeii, dar și spiritul lui Ionel Bejenaru, regretatul om de cultură (video jos).

Expoziția este nu doar o invitație în universul artei contemporane, ci și un parcurs în istoria recentă a României. La care, măcar din când în când, este bine să ne întoarcem.

DESCARCĂ APLICATIA BOTOSĂNEANUL PENTRU MOBIL: