Muzeul Unirii din Iași are în colecțiile sale o adevărată „vedetă”. Este vorba despre amuleta-pandantiv veche de 22.000 de ani, descoperită de arheologii ieșeni în situl paleolitic de la Mitoc – Malu Galben (judeţul Botoşani).

Ea a fost prezentată publicului larg în cadrul expoziției „Povești scrise în piatră”, deschisă la Muzeul Unirii din Iași în anul 2013, unde au fost expuse peste 300 de piese, selectate din alte 2.000 de piese descoperite în câteva complexe arheologice din întreaga zonă moldavă.

Potrivit Ziarul Naţiunea, evenimentul a fost organizat de către Muzeul de Istorie a Moldovei din cadrul Complexului Muzeal Național „Moldova” din Iași în parteneriat cu Facultatea de Istorie din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (UAIC). La acest eveniment au fost prezenți arheologi, etnografi, cercetători, reprezentați ai UAIC și directorul Complexului Muzeal Național Moldova, organizator al acestui proiect, dr. Senica Țurnacu. „Muzeele organizatorice au propus cele mai reprezentative piese arheologice din piatră din selecția descoperită pe teritoriul Moldovei, prezente în depozite și muzee. Noi le-am adunat în această expoziție cu ocazia unei manifestări internaționale pe care o organizăm la Universitatea «Alexandru Ioan Cuza» din Iași.

Sunt piese care ne arată istoria omului în acest spațiu, începând de acum 7.000 de ani, dacă ne gândim la una din cele mai vechi piese din această expoziție și din Moldova. Este vorba despre o aşchie clactoniană descoperită la Valea Lupului din Iaşi și folosită până în momentul în care piatra a fost înlocuită de metal”, a declarat lector univ.dr. Vasile Cotiugă, de la Facultatea de Istorie din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.

A fost descoperită în anul 1981 și este pentru prima oară când este scoasă în lumina reflectoarelor pentru publicul larg, spre a o poata vedea. Ea a fost prezentată de-a lungul timpului de mai mulți specialiști, dar acesta este momentul în care a fost expusă, până acum fiind închisă într-un seif.

„Piesa cea mai importantă pe care noi o prezentăm este pandantivul-amuletă. Amuleta este realizată din silex, are o vechime de aproximativ 20.000 de ani și este decorată cu motive zoomorfe sau linii incizate geometrice, cum spun alți specialiști. Dar îi lăsăm pe specialiști să descifreze mesajul. La vremea respectivă, oamenii încercau să-ți aștearnă gândurile sau emoțiile pe piatră”, a mai precizat lector univ.dr. Vasile Cotiugă. Dr. Vasile

Chirică, descoperitorul acestei piese, a decis să arate oamenilor amuleta pandantiv în momentul în care a aflat că la Iași se vor reuni specialiștii în piatră, care vor veni la simpozionul Internațional Arheoinvest.

„Dorim prin această expoziție să dezvăluim, să creăm niște link-uri spre diverse povești care pot fi scrise în piatră și probabil cea mai frumoasă dintre aceste povești este povestea amuletei descoperită la Mitoc, undeva pe malul Prutului. Piesa, nu foarte mare, de aproximativ trei centimetri, a fost realizată pe o așchie de cortex, are un decor incizat și poate primi multiple interpretări. Cu siguranță avea un rol în magia legată de vânătoare sau un rol apotropaic, un rol de a-l proteja pe cel care o purta, de a-i purta noroc, pentru a-i asigura succesul vânatului și pentru a-i proteja viața vânătorului. A vâna în paleolitic animale de talie mare era destul de riscant. Această este piesa noastră vedetă, care are și o poveste”, a declarat dr. Senica Țurnacu, șeful Complexului Muzeal Național Moldova și organizatorul acestui proiect.

Situl arheologic de la Mitoc – Malu Galben (comuna Mitoc, județul Botoșani) are Codul RAN/ LMI: RAN: 38385.02; LMI: BT-I-s-A-01812, fiind încadrat ca și perioadă istorică în Paleolitic Superior (Aurignacian și Gravettian). Aici au avut loc campanii de săpături arheologice în perioada 1978-2015. Colectivul de cercetare a fost coordonat de către responsabilul științific Vasile Chirica, de la Institutul de Arheologie din Iași. De-a lungul timpului din colectivul de cercetare au făcut parte: Marcel Otte, Pierre Noiret (Université de Liège), Paul Haesaerts (Institut Royal des Sciences Naturelles de Belgique, Bruxelles), Philip Nigst, Marjolein Nigst (University of Cambridge), Keneth Honea (Northern Illinois University), Diana-Măriuca Vornicu, George Bodi (Institutul de Arheologie, Iași) etc. Mitoc – Malu Galben, fiind unul dintre cele mai importante situri preistorice din Europa, este unul esențial pentru înțelegerea Paleoliticului Superior din această parte a lumii.

Pe o stratigrafie impresionantă, de peste 14 metri adâncime, au fost delimitate șapte consistente niveluri arheologice cu materiale specifice Aurignacianului și Gravettianului. Numeroasele datări radiocarbon obținute dovedesc faptul că locul a fost vizitat de comunitățile umane timp de aproape 10.000 de ani (32.000 B.P. – 23.000 B.P.). Situl a fost descoperit în anul 1885 de către geologul Gregoriu Ștefănescu care consemna: „La Metoc, la mai bine de două metre de la suprafață am găsit silexuri cioplite și prelucrate, indicele unei stațiuni preistorice”. Aceasta a fost astfel prima stațiune paleolitică descoperită pe teritoriul României.

Primele cercetări stratigrafice au fost întreprinse în 1956 și 1957 de către C. S. Nicolăescu-Plopșor și N. N. Zaharia. Săpăturile sistematice au început în 1978, sub conducerea lui V. Chirica și au continuat, cu unele întreruperi, până în 2015. Din punct de vedere cultural și cronologic, stațiunea pluristratificată de la Mitoc-Malu Galben reprezintă unul dintre cele mai importante puncte de referință ale Paleoliticului superior din spațiul estic şi central european. Locuirile paleolitice de la Mitoc-Malu Galben se caracterizează și printr-o bogată și variată gamă de resturi faunistice. Tot aici au fost descoperite numeroase structuri de locuire: ateliere de cioplire, vetre de foc, adăposturi special amenajate.

La Mitoc-Malu Galben au fost descoperite şi 10 morminte sarmatice, de femei, barbați și inclusiv al unui copil. Două din scheletele de femei descoperite aveau mărgele, câte un colier și diademă, din mărgele de sticlă, dar și din obiecte cruciforme (de tipul crucii grecești, combinată cu crucea Sf. Andrei), depuse ritual pe piept și pe frunte. Revenind la valorosul artefact preistoric, acesta a fost prezentat de-a lungul timpului mai multor specialiști, dar a fost ținut închis într-un seif pentru siguranță. În cadrul expoziției prezentate, amuleta pandantiv a fost expusă publicului larg, dar într-o cameră separată. La realizarea acestei deosebite expoziții au colaborat muzeele din Bacău, Bârlad, Botoșani, Piatra-Neamț, Suceava, Vaslui, dar și Institutul de Arheologie din Iași și Facultatea de Geografie și Geologie de la UAIC. Expoziția a făcut parte din cadrul activităților Simpozionului Internațional Arheoinvest, ediția a V-a.