O activistă pentru drepturile femeilor a obținut la Suceava condamnarea la închisoare a unui individ care a lovit-o cu palma peste fund: Umilința m-a afectat multă vreme

Un individ care a lovit o femeie, în plină stradă, cu palma în partea posterioară, a fost condamnat la închisoare cu executare, dar și plata unor daune morale.

 

Un caz de hărțuire cu tentă sexuală care s-a petrecut la mijlocul anului 2021 pe o stradă din centrul municipiului Suceava s-a lăsat, probabil în premieră pentru România, la o condamnare cu închisoare în regim de detenție. Soluția pronunțată de magistrații de la Judecătoria Suceava nu este definitivă, persoana care a suferit condamnarea având posibilitatea să o atace la instanțele superioare.

 

În după-amiaza zilei de 28 iunie 2021, mai multe femei, printre care și partea vătămată, Nina Smart, persoană cu cetățenie română și americană, au fost abordate de un necunoscut, care ulterior a fost identificat ca Viorel Lupu, din județul Neamț. Acesta a făcut o serie de comentarii cu caracter mai puțin ortodox, iar la un moment dat a făcut un gest pe care l-a considerat cel mai probabil unul normal, scrie Monitorul de Suceava.

 

”Inculpatul a lovit-o pe persoana vătămată peste zona dorsală cu un gest extrem de violent, iar apoi a intrat într-o sală de jocuri din apropiere, râzând. Toate cele patru femei care au asistat la gest s-au arătat indignate, șocate, bulversate de gestul inculpatului. Martorul T.L.L. a declarat, de altfel, că a simțit și teamă, având în vedere că erau singure pe stradă și li se putea întâmpla și lor ceva asemănător”, a spus una dintre martore.

 

Autorul a recunoscut fapta, dar nu s-a prezentat la proces. Instanța a decis să-l condamne la 9 luni de închisoare pentru loviri și alte violențe, respectiv 3 luni de închisoare pentru tulburarea liniștii și ordinii publice. Pedeapsa finală rezultantă este de 10 luni de închisoare (pedeapsa cea mai mare, plus o treime din cealaltă), pe care judecătorul de caz a considerat că Viorel Lupu trebuie să o execute în regim de detenție.

 

Nina Smart a cerut și despăgubiri morale de 10.000 de lei, respectiv daune civile de 1.000 de lei. Instanța a admis în parte aceste solicitări.

 

”Instanța apreciază că suma de 7.500 de lei este potrivită pentru acoperirea prejudiciilor morale cauzate prin atingerea adusă integrității fizice și psihice prin fapta inculpatului, sens în care instanța va admite în parte acțiunea civilă și îl va obliga pe inculpat la suportarea acestei sume. Instanța va respinge restul pretențiilor civile, ca neîntemeiate”, a arătat judecătorul.

 

Nina Smart, femeia care a fost victima acestui act de hărțuire, crede că soluția este una normală și le îndeamnă pe femei să-și apere drepturile pe care le au, indiferent de tipul de agresiune.

 

”Mă bucur că experiența neplăcută care m-a afectat fizic, emoțional și psihic a fost încadrată la hărțuire stradală și sancționată penal, conform legii. Umilința suferită în urma violenței și atitudinea inițială a persoanei care a preluat reclamația pe care am făcut-o la poliție m-au afectat multă vreme. Sper ca acest proces să inspire încredere fetelor și femeilor care se vor confrunta cu hărțuire stradală, să transmită un mesaj clar de netoleranță a violenței de orice fel în Suceava. Sper ca hotărârea favorabilă dată de judecător, care a fost o femeie, câștigată de o avocată, să încurajeze lumea să nu accepte hărțuirea drept comportament normal. Avem pretenția ca adolescenții și bărbații care trec cu vederea efectul hărțuirii stradale să înțeleagă faptul că nu e corect și politicos un astfel de comportament și că e chiar dureros să-l suporți. Serviciile sociale trebuie și ele dezvoltate să îngrijească persoanele care au comportament agresiv din cauza unei boli, pentru care nu există posibilitatea să se vindece și prezintă pericol”, a fost mesajul transmis de Nina Smart.

 

Nina Smart este fiica unei pictorițe din Suceava și a unui diplomat african și este o activistă care promovează educarea fetelor și a femeilor peste tot în lume.

 

Colaborează cu alte activiste din Africa, Europa, India și America pentru eradicarea unui fenomen de care ea a scăpat fugind din Africa, în urmă cu 30 de ani - mutilarea genitală a femeilor (MGF). Acum călătorește prin lume și își spune „povestea de evadare”, pe care a scris-o în romanul autobiografic „Wild Flower - The True Story of a Romanian Girl in Africa”. Munca ei de activistă a făcut să fie nominalizată ca „Femeia anului” în 2016 în California și a fost premiată de Senatul și Congresul SUA pentru munca ei umanitară.