Consiliul Judeţean Botoşani a creionat o majorare copioasă a salariilor angajaţilor din aparatul propriu, care vor ajunge să câştige mult mai bine decât oameni care îşi riscă zi de zi viaţa la locul de muncă. Şi aceasta în condiţiile în care de la instalarea în urmă cu mai bine de un an a noii conduceri, instituţia nu a accesat nici măcar un program european.
CJ-ul măreşte salariile după ce n-a obţinut nici o singură finanţare europeană în actualul mandat
Cu excepţia programului european de reabilitare a sistemului de apă şi canalizare, pentru care s-a obţinut finanţarea tocmai pe vremea preşedinţiei lui Mihai Ţâbuleac, CJ nu are în derulare nici un alt proiect investiţional de anvergură. Deşi nu aduce nici un euro în judeţ, lucrătorii, în frunte cu şefii, vor avea însă parte de nişte lefuri la care majoritatea celor din privat, care produc banii pe care îi cheltuiesc bugetarii, nici măcar nu-şi permit să viseze.
Consilierii judeţeni au dezbătut în şedinţa ordinară de luni un proiect de hotărâre „privind aprobarea salariilor de bază pentru funcţionarii publici şi personalul contractual din cadrul familiei ocupaţionale «Administraţie»”.
Cel mai bine plătit a devenit Marcel Bejinariu, secretarul general al judeţului, cu un salariu de bază de 9.933 de lei, care este urmat de arhitectul şef, cu 9.672 de lei. Directorii din CJ sunt răsplătiţi pentru efortul extraordinar pe care îl depun zi de zi pentru propăşirea Botoşaniului cu 9.382 de lei, iar şefii de servicii cu 4.191 (personalul contractual) - 8.135 de lei (funcţionarii publici). Până şi portarii şi îngrijitorii au lefuri de peste 2.000 de lei, cu excepţia unui portar şi a unui îngrijitor, care sunt remuneraţi cu câte 1.871 de lei. Aceştia devin astfel angajaţii cu cele mai mici lefuri din cadrul instituţiei.
Ca de obicei în Botoşani şi România, cei mai câştigaţi sunt însă tot posesorii de funcţii politice. Drept răsplată pentru neaccesarea nici unui program european, Costică Macaleţi, preşedintele CJ Botoşani, care de altfel nici măcar nu s-a obosit să vină la serviciu în cele două săptămâni dinaintea discutării proiectului în plenul CJ, fiind din nou plecat în concediu, va avea o indemnizaţie de 13.050 de lei, adică aproape 3.000 de euro, în timp ce vicepreşedinţii Dorin Birta şi Liviu Toma câte 11.600 de lei.
Introducerea în plenul CJ Botoşani a acestei hotărâri survine adoptării legii cadru 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.
„Scopul acesteia fiind acela de a elimina inechităţile salariale create începând cu anul 2011”, se arată în expunerea de motive aferentă proiectului de hotărâre. Nu se precizează însă nimic de inechitatea uriaşă care se face lucrătorilor din sistemul privat. În acelaşi document se menţionează că în stabilirea salariilor de bază pentru aparatul propriu al CJ Botoşani s-au avut în vedere: „creşterea salariilor mici existente la baza piramidei salariale”, „încadrarea în cheltuielile de personal aprobate în buget” şi, ţineţi-vă bine, „promovarea performanţei profesionale”. Ultimul criteriu poate fi considerat o glumă bună atât timp cât, aşa cum am mai arătat, la CJ Botoşani marile investiţii sunt reprezentate de montarea unor automate de cafea. Dacă ar fi fost să se respecte cu adevărat aceste principiu, salariile ar fi trebuit tăiate. Ce privat ar mări lefurile unor angajaţi care timp de mai bine de un an nu au adus nici măcar un euro companiei?
Noile salarii ar urma să se aplice imediat, în sensul că în august, când vor primi banii pe iulie, angajaţii vor beneficia probabil de noile lefuri.
Deşi discuţiile sunt pe cifre şi date exacte, social-democraţii şi liberalii au păreri total opuse despre proiectul în cauză. Unii PNL-işti susţin că sumele menţionate anterior reprezintă salariile de bază şi că la acestea se adaugă sporul de condiţii vătămătoare, care nu se plăteşte mai nicăieri în sistemul privat, nici măcar acolo unde se desfăşoară activităţi extrem de periculoase, dar care s-ar achita în cuantum de 15% din remuneraţie unor oameni care stau la birou. Aceasta ar însemna că, în realitate, atât secretarul general, cât şi arhitectul şef, precum şi directorii, ar avea salarii de peste 10.000 de lei.
„Când am făcut interpelare pentru acea antenă montată pe Maternitate au adus un studiu de la nu ştiu ce firmă că nu există nici un pericol pentru angajaţi şi copii şi că nu sunt afectaţi. În schimb, există la Consiliul Judeţean, de la calculatoare”,
Stelian Pleşca, consilier judeţean PNL.
Fostul inspector şef al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă este siderat de sumele propuse pentru salarii.
„Se ajunge ca un director din Consiliul Judeţean să fie plătit cu vreo 2.000 de lei mai mult decât şeful Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă”,
Radu Anton, consilier judeţean PNL.
Iar aceasta în condiţiile în care nu poate exista comparaţie între programul unui şef de la ISU care trebuie să fie disponibil 24 de ore din 24 pentru orice tip de dezastru şi cel al unui director din CJ, cu program zilnic de opt ore şi care de vineri la amiază până luni dimineaţă nici dacă se prăbuşeşte Palatul Administrativ nu vine la serviciu.
Mai mult, liberalii susţin că prin aceste creşteri masive Consiliul Judeţean îşi va epuiza fondul de salarii şi că în ultimele două luni nu va mai avea bani de lefuri.
Ei sunt însă contrazişi de şefii social-democraţi ai CJ, care dau asigurări că bugetul este îndestulător şi că există fondurile necesare pentru achitarea noilor lefuri până la sfârşitul anului. Vicepreşedintele Dorin Birta arată că, de altfel, proiectul a fost conceput după discuţii îndelungate în care s-au luat în calcul atât solicitările salariaţilor, cât şi disponibilităţile financiare şi că nu s-ar fi putut întocmi un proiect de hotărâre cu o creştere care să nu aibă acoperire în buget.
„Au fost consultări cu sindicatul din cadrul instituţiei. Au fost consultări cu d-na Didii (directorul economic al CJ – n.r.), cu dl preşedinte Macaleţi. Dl Macaleţi este ordonator principal de credite, s-au stabilit înainte de plecarea dlui în concediu, nu s-a modificat cu nimic. Noile salarii se aplică cu 1 iulie pentru că salariile pe iulie se plătesc în august. Normal aşa ar trebui, cu 1 iulie. Nu cred că sunt probleme pentru că nu au crescut semnificativ faţă de ceea ce era. Din contră, unele au mai şi scăzut”,
Dorin Birta, vicepreşedinte CJ Botoşani.
Acesta l-a dat ca exemplu pe secretarul judeţului, căruia i s-ar fi diminuat leafa deoarece prin noua lege deoarece i-a fost plafonată sub nivelul vicepreşedinţilor, iar înainte salariul său îl depăşea pe al ocupanţilor acestor funcţii.
La rândul lor, consilierii judeţeni vor avea parte de o mărire întrucât indemnizaţia acestora devine 10% din cea a preşedintelui CJ, adică vor fi plătiţi cu 1.305 lei pentru o oră de şedinţă ordinară pe lună şi, eventual, una-două extraordinare, mult mai scurte.
1.066.000 de lei
va cheltui CJ lunar pentru achitarea salariilor, adică peste 10 miliarde de lei vechi, faţă de 871.000 de lei până la adoptarea legii salarizării unice. Aceasta înseamnă că numai într-un an cheltuiala cu lefurile se va ridica la 12,7 milioane de lei, echivalentul a aproape 3 milioane de euro, pentru o instituţie care nu a fost în stare să aducă judeţului nici măcar un singur euro în ultimul an.
