Aproximativ 20.000 de botoşăneni s-au perindat la Biserica Sfînta Parascheva în perioada 9-16 octombrie 2009, pentru a se închina raclei cu moaştele a 15 sfinţi adusă la Botoşani de la Catedrala Mitropolitană din Iaşi. Este vorba despre moaştele Sf. Apostol Filip, Sf. Apostol Vîrnava, Sf. Apostol Vartolomeu, Sf.Ierarh Dionisie Areopagitul, Sf. Sfinţit Mucenic Haralambie, Sf. Ierarh Grigore Teologul, Sf. Sfinţit Mucenic Modest, Sf. Mare Mucenic Pantelimon, Sf. Ioan cel Milostiv, Sf. Mucenic Mina, Sf. Mucenic Elefterie, Sf. Mucenic Artemie, Sf. Muceniţa Varvara, Sf. Ierarh Epifanie şi a Sf. Mucenic Ermoghen. Moaştele celor 15 sfinţi au ajuns la Botoşani cu prilejul hramului Bisericii Sfînta Parascheva situată pe Pietonalul Unirii, eveniment religios care a adunat un număr record de credincioşi botoşăneni. Părintele Grigore Diaconu a făcut parte din soborul de preoţi care a oficiat slujbele religioase în perioada în care sfintele moaşte au fost la Botoşani. Grigore Diaconu este cel mai vechi preot din judeţul Botoşani, el împlinind în această lună, 4 decenii de preoţie. Sfintele moaşte sunt rămăşiţe pămînteşti ale sfinţilor pe care, aşa cum bine ştim, Dumnezeu le-a învrednicit cu nestricăciune, de asemenea îmbrăcămintea şi orice obiecte care au aparţinut acestor sfinţi sau de care s-au folosit ei sunt cinstite. Păstrarea acestora în nestricăciune şi puterea lor făcătoare de minuni sunt temeiurile vredniciei de cinstire. Sfintele moaşte sunt cinstite cu mare evlavie de românii credincioşi. De ce? Pentru că aşa au fost învăţaţi sau pentru că le sunt de ajutor? Moaştele sunt trupuri neputrezite ale sfinţilor, considerate un dar de la Dumnezeu dat persoanelor cu o viaţă spirituală înaltă. Ideea care ne-o dau sfintele moaşte stă în strînsă legătură cu cinstirea celora care le aparţine, astfel că cinstind sfintele moaşte în realitate noi cinstim pe sfîntul căruia ele îi aparţin, am văzut interviuri luate creştinilor care de ani şi ani se închină moaştelor aducîndu-le cinstire şi rugîndu-se fiindcă sunt oameni bolnavi care s-au vindecat, sunt oameni bolnavi sufleteşte deci mai grav decît blonavii trupeşte şi au primit întărire prin credinţă şi au revenit la o viaţă normală,susţine părintele Grigore Diaconu. Dacă sfîntul lucrează prin harul căpătat de la Dumnezeu şi nu prin moaşte sau icoane, numite în popor făcătoare de minuni, nu ar fi mai bine să ne rugăm sfîntului, fără să mai mergem dinaintea moaştelor sau a icoanelor? În momentul cînd merg, cînd ai în faţă o icoană, sau ai o parte din sfintele moaşte trăieşti mai intens credinţa avînd icoana te duci cu gîndul imediat la persoana pe care o reprezintă icoana respectivă, aşa s-ar putea spune de ce să mergi la Biserică, fiindcă te poţi ruga şi acasă, dar Biserica este locul unde se întîmplă o lucrare divino-umană între Dumnezeu şi om. Şi dacă creştinii sunt atît de ataşaţi de moaştele sfinţilor cum se face că majoritatea dau buzna doar la hramuri să se închine dinaintea moaştelor? E mai mare puterea lor atunci? Şi eu sunt de acord ca la hramuri, la sărbători creştinii să meargă să se închine, dar în mod civilizat, pot veni şi în zilele celelalte şi rugăciunea lor este ascultată ca şi în ziua hramului, dar unii consideră că prin suferinţă cîştigi mai mult în faţa lui Dumnezeu, dar nu este admis să fie asemenea îmbulzeli, loviri, la Botoşani nu am avut parte de ceea ce s-a întîmplat la Iaşi de exemplu, botoşănenii au venit în mod foarte civilizat, creştineşte, nu a fost nevoie să intervină organele de ordine, a fost într-o ordine lăudabilă. O biserică, un lăcaş sfînt este mai puternic dacă are moaşte? Fiecare Biserică are sfintele moaşte, nu este Biserică fără sfintele moaşte pentru că noi în Sfîntul Altar, pe Sfînta Masă avem Sfîntul Antimis care reprezintă darea în mormînt a lui Hristos, undeva într-un buzunărel există un os de la sfintele moaşte şi este sfinţit de episcopii şi mitropoliţii locului, fără Sfîntul Antimis care să aibă sfintele moaşte nu se poate săvîrşi sfînta Liturghie. Părinte cunoaşteţi vreo minune înfăptuită de sfintele moaşte care să fi impresionat o masă de oameni? Dacă ar fi să vorbim despre minunile pe care s-au săvîrşit prin cinstirea sfintelor moaşte ne-ar trebui mult timp, dar în 1946 cînd a fost o secetă cumplită în Moldova, atunci s-a scos racla cu Sfintele Moaşte a Cuvioasei Maica Parascheva, ocrotitoarea Moldovei şi au fost duse în cadrul Mitrololiei, în sate, localităţi s-au făcut rugăciuni către Cuvioasa Parascheva, rugînd-o să mijlocească la Mîntuitorul pentru a da ploaie şi a dat ploaie, s-a terminat seceta şi Dumnezeu ne-a binecuvîntat cu ploaie. Ce ar trebui să ştie un creştin ortodox despre cinstirea moaştelor? Un creştin ortodox ar trebui să ştie că cinstind sfintele moaşte, cinsteşte pe sfîntul respectiv şi mai mult decît atît cinstind pe sfinţi, noi îl cinstim în mod indirect pe Dumnezeu. Gabriela ERDIC