O analiză amănunţită a datelor statistice de la alegerile prezidenţiale scoate la iveală o mulţime de coincidenţe cel puţin ciudate. Comunele conduse de primari PD-L se află în topul celor mai vizitate de turişti în ziua turului 2 şi, culmea, o bună parte dintre aceştia l-au votat pe candidatul democrat – liberalilor. Şi tot ca un făcut, în luna campaniei electorale a explodat numărul botoşănenilor care şi-au pierdut buletinul, precum şi cel al actelor de identitate nou eliberate. Turiştii preferă comunele „portocalii” 9 din primele 10 comune care au înregistrat cele mai multe voturi pe listele speciale sînt conduse de primari membri PD-L sau de alţii care oficial se află la alte partide, dar care şi-au anunţat personal sau prin vocea liderilor judeţeni democrat-liberali sprijinul pentru Traian Băsescu. Aceştia nu au putut trece şi oficial la PD-L pentru că şi-ar fi pierdut mandatul. Iată un clasament elocvent pe această temă : Voturi la ţară pe listele speciale Cristineşti – 180 voturi – primar oficial PER, a făcut campanie pentru candidatul PD-L Truşeşti – 170 – primar PD-L Ibăneşti – 162 – primar PD-L Corlăteni – 148 – primar PD-L Vîrfu Cîmpului – 145 – primar PNL George Enescu – 143  - primar PD-L Mihăileni – 141 – primar oficial PNL, a fost anunţat ca susţinător al candidatul PD-L Roma – 138 – primar PNL, l-a susţinut pe candidatul PD-L Pomîrla – 129 – primar PD-L, Băsescu 94 – Geoană 34 Brăeşti – 126 – primar PD-L Cu alte cuvinte, comuna Cristineşti, care nu are nici un obiectiv turistic, nici unul industrial şi nici vreounul cultural măcar de interes regional, a fost vizitată în ziua alegerilor de aproape 200 de străini. Acest lucru este însă valabil şi pentru celelalte comune din top. Astfel s-a ajuns în situaţia paradoxală ca unele localităţi rurale din judeţ să fie mai tranzitate decît oraşe sau chiar staţiuni turistice din alte judeţe ale ţării. Iată mai jos cîteva oraşe care au avut mai puţini turişti decît „celebrele” Truşeşti sau Ibăneşti. Voturi pe listele speciale în ţară Sîngeorz Băi (Bistriţa Năsăud) – 84 de voturi Dărmăneşti (Bacău) – 115 Făurei (Brăila) - 138 Ghimbav (Braşov) – 146 Breaza (Buzău) - 149 Buhuşi  (Bacău) – 153 Situaţia este valabilă şi în privinţa centrele urbane din Botoşani. O parte dintre accestea au avut mai puţin votanţi pe listele speciale decît o mulţime de comune. Stranie coincidenţă, lider pe oraşe în clasamentul alegătorilor cu domiciliul în alte localităţi este tot un oraş condus de un primar PD-L. Voturi la oraşe pe listele speciale Flămînzi (primar PD-L) – 147 Ştefăneşti (primar PSD)– 136 Bucecea (primar PSD) – 128 Darabani (primar PNL) – 119 Săveni (primar PNL) – 116 Turiştii votează ca primarul Ciudat este că, deşi voturile pe listele speciale sînt date, cel puţin teoretic, de persoane care locuiesc în alte unităţi administrativ – teritoriale, ele au respectat trendul din comunele unde au votat. Două exemple sînt edificatoare în această privinţă. Astfel, la Pomîrla, comună pe poziţia 9 în clasamentul numărului de voturi pe listele speciale, 94 de turişti l-au votat pe Băsescu şi doar 34 pe Geoană. La Ibăneşti, 97 de turişti au mers pe mîna candidatului PD-L şi numai 64 pe cea a reprezentantului PSD. Cele două comune sînt conduse de primari PD-L. Numărul turiştilor a cunoscut o adevărată explozie în Botoşani într-un interval de doar două săptămîni. Astfel, dacă în primul tur 9.198 de persoane au votat la prezidenţiale pe listele speciale, pe 6 decembrie au făcut acest lucru 10.925 de cetăţeni. Este vorba de o creştere de circa 20%. Aceasta în timp ce numărul total al oamenilor prezenţi la urne nu s-a majorat pe întreg judeţul în cele două săptămîni decît cu ceva peste 5%. Stranie coincidenţă, în timp ce în oraşe creşterea numărului de persoane care au votat pe listele speciale este nesemnificativă (Ştefăneşti 131 – 136, Darabani 96 – 119), iar la Săveni chiar s-a înregistrat o scădere (117 – 116) în unele comune numărul vizitatorilor a explodat. Astfel, la Cristineşti de la 100 turişti în primul tur s-a ajuns la 180 în cel de al doilea, iar la Truşeşti, de la 94 a crescut pînă la 170. „Sînt multe lucruri care se ştiu, dar care sînt greu de demonstrat. Toată lumea vrea dovezi, dar este greu să vii cu dovezi”, a afirmat Gheorghe Marcu, preşedintele PSD Botoşani. Şi în municipiul Botoşani vizitatorii aproape că s-au dublat între cele două tururi. Dacă pe 22 noiembrie la secţia specială de la gară şi-au exercitat dreptul constituţional pentru prezidenţiale 432 de persoane, pe 6 decembrie au făcut acest lucru 856 de persoane. Spre deosebire de scorul total pe municipiu, dar şi de cel pe judeţ, unde Geoană a avut în jur de 60%, în această secţie specială Geoană are doar 51%, lucru care confirmă teoria de la comune, acolo unde în localităţile conduse de primari PD-L turiştii au votat mai mult cu Traian Băsescu decît oamenii înscrişi pe listele permanente. „Secţiile speciale au fost înfiinţate la propunerea fostului vicepremier PSD Dan Nica”, a declarat Cătălin Flutur, preşedintele PD-L Botoşani, care a mai adăugat că PSD a cîştigat alegerile prezidenţiale şi în secţiile speciale din judeţ, ceea ce înseamnă că reclamarea unei fraude electorale pe această temă nu îşi are rostul. Sute de buletine pierdute în campania electorală Una din metodele cele mai vehiculate pentru efectuarea turismului electoral este aceea a „buletinului dublu”. O persoană îşi declară pierdut actul de identitate şi obţine un altul. Cu cel nou votează în localitatea de domiciliu, iar cu cel vechi merge şi face acelaşi lucru în altă localitate. Nu are cum să fie depistat fiindcă timbrele autocolante se lipsesc pe două acte diferite, iar în afară de acesta nu există vreo altă metodă de verificare rapidă. Ei bine, stranie coincidenţă atît numărul actelor de identitate declarate pierdute, cît şi a celor nou eliberate, au cunoscut o creştere semnificativă în perioada electorală. Astfel, dacă în septembrie s-au emis 3.358 noi buletine, în octombrie numărul a crescut pînă la 3.597, pentru ca în noiembrie să ajungă la 4.369. Este practic vorba de o majorare cu 30% în doar două luni. Culmea, aceasta s-a întîmplat taman în campania electorală. Cam acelaşi lucru s-a întîmplat şi cu buletinele pierdute. S-au înregistrat 416 în octombrie şi 510 în noiembrie, ceea ce înseamnă că în doar o lună a crescut cu peste 22% numărul botoşănenilor care şi-au pierdut actele de identitate. Ibăneşti, satul pierzătorilor de buletine Că poate fi o strînsă legătură între aşa-zisa pierdere a unor acte de identitate şi turismul electoral o demonstrează şi ceea ce s-a întîmplat în comuna Dîngeni. Aici zeci de persoane şi-au amintit brusc în campania electorală că nu mai au acte de identitate, ceea ce a făcut ca localitatea să ajungă pe locul 3 în judeţ, după municipiile Botoşani şi Dorohoi, ca număr de acte de identitate pierdute. Grosul persoanelor care reclamau acest lucru proveneau din satul Iacobeni, acolo unde locuieşte viceprimarul PD-L Cătălin Rotundu, care a fost acuzat că nu e străin de ciudatul fenomen. Viceprimarul Rotundu susţine că persoanele în cauză aveau de mai multă vreme buletinele pierdute, dar că au anunţat acest lucru abia după ce Serviciul Public Comunitar de Evidenţă a Persoanelor (SPCEP) a anunţat prin Primăria Dîngeni obligativitatea de declarare a actelor pierdute şi după ce poliţiştii din localitate ar fi efectuat controale pe această temă şi chiar ar fi aplicat sancţiuni. „O parte au venit şi la mine personal şi m-au întrebat ce trebuie să facă”, a spus Rotundu. Cert este că Dîngeni se află pe locul 19 în clasamentul comunelor din judeţ ca număr de persoane care au votat pe listele speciale în turul al doilea. Sergiu BĂLĂŞCĂU