Începând din 2017, prin Legea 247/2017, 18 decembrie a fost declarată drept Ziua minorităților naționale. O lege care conferă drepturi, dar și obligații, o zi care aduce în prim-plan viața minorităților etnice, fie că vorbim despre evrei, romi, armeni, ruși lipoveni sau ucraineni.

Dacă la Botoșani, de ani și ani, zilele dedicate minorităților aduceau în spațiul public adevărate spectacole ce oglindeau tradițiile și obiceiurile comunităților, de data aceasta s-a optat pentru o altă organizare.  

Astfel, Ovidiu Ivanov, președintele Comunității Rușilor Lipoveni din Botoșani, a reușit în premieră să aducă la aceeași masă toți reprezentanții minorităților din Botoșani. Întâlnirea a avut loc la sediul Comunității Rușilor Lipoveni din Botoșani.

Pe lângă reprezentantul lipovenilor, au mai fost prezenți Cristian Lazarovici, președintele Uniunii Armenilor din România – sucursala Botoșani, Paul Bilocopetiuc, inspector şcolar pentru minoritatea ucraineană, Fredi Goldenberg, președintele Comunității Evreilor, iar din partea comunității rome Semiramida Bălan - Biroul Județean pentru romi, Petronia Scripcariu - inspector şcolar pentru minoritatea romă, dar și Jupiter Borcoi - expert pe probleme de romi la Primăria Botoșani. De asemenea, ca invitat la dezbatere a fost prezent muzeograful Gheorghe Median.

”18 decembrie este o zi de sărbătoare pentru toate minoritățile. Această întâlnire se va derula sub forma unei sesiuni de discuții pe tema minorităților. Sunt chestiuni care ne privesc pe toți. Profit de această întâlnire, astfel ca problemele, aspirațiile ce țin de preocupările minorităților să fie cunoscute de publicul larg. Printr-o colaborare strânsă și printr-o cunoaștere cât mai bună a problemelor cu care ne confruntăm și a soluțiilor identificate putem dezvolta proiecte proprii, care vin în sprijinul orașului nostru. Orașul Botoșani este un oraș multicultural și de fiecare dată am afirmat că unul dintre pilonii de dezvoltare este și această componentă etnică”,

Ovidiu Ivanov, președintele Comunității Rușilor Lipoveni din Botoșani

Evreii din Botoșani: o comunitate cu ”34 de suflete”

Fredi Goldenberg, președintele Comunității Evreilor din Botoșani, a vorbit despre însemnătatea minorității evreiești în dezvoltarea orașului, ”alături de armeni, greci, ruși lipoveni”.

”Comunitatea din Botoșani avea în 16.817 suflete, adică 51,8% din întreaga populație a orașului. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, populația din Botoșani a fost supusă la grele încercări. Deportările au băgat spaima în populația locală. Nemții luau evrei, îi duceau în afara orașului și îi obligau să sape gropi înainte de a fi împușcați. După 1944 și formarea statului Israel, orașul Botoșani s-a golit de evrei. După 1990 desele plecări în statul Israel au făcut ca în Botoșani să mai fie astăzi un număr redus de evrei. În momentul de față suntem 34 de suflete”,

Fredi Goldenberg, președintele Comunității Evreilor din Botoșani

Din nefericire, actuala sinagogă din Botoșani este în stare de degradare, însă o problemă vine și din numărul foarte mic de evrei care mai trăiesc astăzi în Botoșani.

”Activitățile se desfășoară la clubul intercomunitar care se umple cu câți avem. Adică nu se umple. De un an și jumătate nu mai reușim să adunăm la un loc zece bărbați evrei. Nici nu mai suntem. Toți locuiesc doar în municipiu, în județ nu avem. Majoritatea – din cei 34 – sunt femei, pe care nu le luăm de obicei la număr. La noi contează doar bărbații în sinagogă. Sărbătorim cum putem anumite sărbători, avem persoane în vârstă, peste 70 de ani. Cu greutate vin”,

Fredi Goldenberg, președintele Comunității Evreilor din Botoșani

”Doar împreună putem conta în acest oraș”

Un apropiat colaborator în rândul minorităților a fost de fiecare dată Cristian Lazarovici, președintele Sucursalei Botoșani a Uniunii Armenilor din România.

Cristian Lazarovici a punctat, dintru început, meritul lui Ovidiu Ivanov de a fi adunat la un loc toți reprezentanții minorităților din Botoșani.

”Eu am încercat în nenumărate rânduri să adun reprezentanții minorităților etnice din Botoșani și recunosc că nu am reușit. Este un gest foarte frumos, chiar pe 18 decembrie, ziua minorităților naționale. Noi ca etnie am reprezentat un nucleu important în viața culturală și economică a Botoșaniului”,

Cristian Lazarovici, președintele Sucursalei Botoșani a Uniunii Armenilor din România

 Întâlnirea tuturor minorităților din Botoșani ar trebui să aibă drept scop implicarea comună în identificarea și rezolvarea tuturor problemelor, în primul rând, dar și colaborarea pentru ca orașul Botoșani să recapete strălucirea de odinioară, au transmis participanții.

”Vă mărturisesc că, așa cum înaintașii noștri au dat măreție și frumusețe acestui oraș, tot împreună putem colabora și putem aduce în continuare frumusețe împreună. Doar împreună putem conta în acest oraș. Doar dacă suntem împreună autoritățile locale ne pot lua în seamă și să fie mai atente la nevoile și la solicitările noastre”,

Cristian Lazarovici, președintele Sucursalei Botoșani a Uniunii Armenilor din România

”Cui îi este rușine de limba sa îi este rușine de mama sa”

Comunitatea romă a fost reprezentată de Semiramida Bălan și Jupiter Borcoi, expert pe probleme de romi la Primăria Botoșani, alături de Petronia Scripcariu, inspector pentru minorități în cadrul ISJ Botoșani.

Semiramida Bălan a salutat inițiativa lui Ovidiu Ivanov de a aduna la un loc minoritățile.

Un bun prilej pentru Semiramida Bălan de a așeza pe masă o propunere îndreptată către toți reprezentanții minorităților etnice din Botoșani: o uniune care să apere interesele tuturor comunităților.

”Cât de bine ar suna ”împreună”, dacă am fi o uniune a minorităților din Botoșani am conta mult mai mult pentru autoritățile publice. Nu știu câți dintre cei care conduc această Românie știu că diversitatea culturală este o bogăție națională. Uniunea minorităților din Botoșani ar fi un proiect-pilot. Putem stabili un festival al nostru, sunt lucruri pe care doar împreună le putem reuși”,

Semiramida Bălan, comunitatea romilor din Botoșani

Petronia Scripcariu, inspector școlar pentru minoritatea romă și pentru minorități în cadrul Inspectoratului Școlar Județean Botoșani, a apreciat că fiecare minoritate etnică are o serie de priorități, de la limba maternă până la accesul la educație și la integrarea în societate.

”Mă bucur mult pentru această zi în care mă simt extraordinar, o zi în care mă simt în largul meu datorită faptului că putem să ne spunem istoria, tradiția, cultura și tot ce înseamnă frumos. În județul Botoșani, limba maternă se studiază la minoritatea ucrainenilor, minoritatea rușilor lipoveni și minoritatea romă. Ne-ar fi plăcut ca toate minoritățile să aibă învățământ în limba maternă sau al limbii materne, dacă nu în limba maternă. Un vechi proverb rom spune: cui îi este rușine de limba sa îi este rușine de mama sa. E frumos, e bine să studiem limba maternă. Nu cred că este un lucru rău, așa cum consideră mulți dintre majoritari: ce vă trebuie limba maternă, important este să știți limba română, trăiți în România! Fiecare dintre majoritari, atunci când pleacă în altă țară și aude limba română îi saltă inima. Așa și nouă, când auzim limba noastră cu care am crescut, am copilărit și pur și simplu existăm”,

Petronia Scripcariu, inspector școlar pentru minoritatea romă

Jupiter Borcoi a amintit că provine din ”cea mai numeroasă minoritate etnică din România și din municipiul Botoșani”.

”Dar are și cele mai multe probleme din punct de vedere ar integrării sociale, al relațiilor cu majoritarii. Am lucrat și în învățământ, ca profesor de limba romani, cunosc și situația din țară și pot să spun că încă comunitatea romă se confruntă cu mari probleme de discriminare. Iată, mă uitam la sediul dvs. În județul Botoșani sunt peste 17.000 de etnici romi, vreo 2.500 la nivel de municipiu Botoșani și nu avem un asemenea sediu. Ne dorim foarte mult un centru cultural, poate la nivel regional...”,

Jupiter Borcoi, expert pe probleme de romi la Primăria Botoșani

Ucrainenii, o comunitate greu încercată

Paul Bilocopetiuc, inspector școlar pentru ucraineni, a precizat că România, în ceea ce privește diversitatea etnică, se află pe locul 2 în Europa, după Elveția.

”Faptul că există un departament guvernamental care susține financiar minoritățile etnice este un lucru foarte bun. Pentru că suntem printre puținele țări din Europa care au un astfel de departament. Nu știu dacă Ungaria are, în Franța nici nu există noțiunea de etnie. Noi nu avem altceva de făcut decât să cerem să fie susținute în mod egal toate minoritățile. Există la Botoșani o filială a Uniunii Ucrainenilor din România, Victor Semciuc este fondatorul și președintele filialei, înființată în 1992, cu sediul la Rogojești. Avem formații artistice care promovează tradițiile și obiceiurile ucrainenilor, avem meșteșugari pricepuți”, 

Paul Bilocopetiuc, inspector școlar pentru ucraineni, ISJ Botoșani

Gheorghe Median, cercetătorul de cursă lungă

De la o astfel de întâlnire nu putea lipsi muzeograful Gheorghe Median, cel care și-a dedicat mulți ani din viață pentru a cerceta originile, viața, tradițiile și obiceiurile minorităților etnice din Botoșani.

”Gheorghe Median dispune de o vastă experiență și cunoștințe despre minoritățile din Botoșani. Un domn care s-a pus la dispoziția tuturor gratuit, cu mare drag. Ne-a pus la dispoziție informații, ne-a ajutat să intrăm pe piste unde am descoperit multe informații. Referirile la comunitatea noastră nu sunt foarte multe, dar cu ce am primit de la domnia sa, cu sfaturile primite, în sensul de a căuta acolo unde trebuie, am reușit să ne apropiem într-o proporție mulțumitoare de punctul în care vom finaliza monografia comunității ucrainene”,

Ovidiu Ivanov, președintele Comunității Rușilor Lipoveni din Botoșani

De altfel, Ovidiu Ivanov l-a numit pe Gheorghe Median drept ”un tezaur de informații în ceea ce privește minoritățile etnice din Botoșani”.

”Nici măcar noi, cei implicați direct, nu am fi putut afla multe dintre cele pe care domnul Median ni le-a dezvăluit. Îi suntem cu toții recunoscători pentru efortul pe care îl face. Munca dumnealui se regăsește în foarte multe lucrări, ale armenilor în special”,

Ovidiu Ivanov, președintele Comunității Rușilor Lipoveni din Botoșani

În finalul întâlnirii, Gheorghe Median a precizat că este pentru prima dată când participă la o întrunire a tuturor reprezentanților minorităților etnice.

”Am mai fost și la celelalte etnii. Însă niciodată nu am văzut toți reprezentanții etniilor din Botoșani la aceeași masă. Lucrul acesta este încurajator pentru ceea ce se poate întâmpla în continuare”,

Gheorghe Median, istoric

Istoricul botoșănean a apreciat că, dintre toate minoritățile etnice din Botoșani, cele mai puține date au existat cu privire la lipoveni.

”În munca mea de la muzeu, una dintre preocupările noastre a fost aceea de a înțelege ce s-a întâmplat aici, la Botoșani. Ce au făcut românii, ce au făcut toți cei care au locuit aici. Din păcate, despre lipoveni s-a vorbit foarte puțin. Nu a fost un interes deosebit. S-a vorbit foarte mult despre contribuția evreilor, dar despre lipoveni mai puțin. Din momentul în care m-am aplecat asupra subiectului am constatat că erau multe lucruri care ar fi meritat spuse. În măsura în care am putut le-am comunicat”,

Gheorghe Median, istoric

Iar o cercetare atentă a arhivelor ar putea scoate la iveală lucruri interesante despre etnia lipovenilor.

Și nu doar despre etnia lipovenilor, ci despre toți cei care, de-a lungul timpului, au contribuit la dezvoltarea și construirea orașului Botoșani.