Patru milioane de euro s-au cheltuit în Botoşani cu lucrările contra inundaţiilor numai de către primării şi Direcţia Judeţeană de Drumuri şi Poduri începînd cu anul 2005. Cu toate acestea, ploile continuă să producă pagube imense aproape an de an în judeţ. În acelaşi timp, alte două milioane de euro alocate după inundaţiile din 2008 sunt necheltuite pînă la această dată.

Inundaţii 2005 – zeci de miliarde la firme cu datorii sau cu probleme la Curtea de Conturi

În urmă cu cinci ani Executivul a adoptat patru acte normative prin care s-au repartizat judeţului 9,4 milioane de lei (94,2 miliarde de lei vechi) în vederea reconstrucţiei unor drumuri, poduri şi podeţe. Pagubele calculate atunci la nivelul judeţului, produse în urma ploilor, erau de circa 50 de milioane de lei. Banii Guvernului au fost alocaţi Direcţiei Judeţene de Drumuri şi Poduri (DJDP) şi la o serie de primării. Conform celor precizate în hotărîrile sau ordonanţele Guvernului, atribuirea se făcea fără licitaţie deoarece se considera că erau lucrări de urgenţă care impuneau acordarea investiţiilor prin încredinţare directă. Unele instituţii au organizat licitaţii altele nu, cert este că, în final, firme cu datorii la stat, depistate cu nereguli în urma controalelor Camerei de Conturi ori care au făcut drumuri ce s-au prăbuşit la puţin timp după finalizare, sînt beneficiarele lucrărilor de milioane de lei din banii guvernamentali pentru refacerea judeţului după inundaţii.

Printre aceste firme se regăsea la acea dată şi SC Drumuri şi Poduri SA, unitatea Consiliului Judeţean de atunci, care avea datorii la bugetul de stat de circa 1 milion de lei şi i se pusese sechestru pe o parte a maşinilor şi utilajelor pentru că luase bitum de la o firmă din Bucureşti şi nu l-a mai plătit. Conducerea unităţii a reuşit în ciuda situaţiei financiare să încheie un grafic de eşalonare a plăţilor cu Direcţia Generală a Finanţelor Publice (DGFP), astfel încît a putut contracta lucrări atît la drumurile judeţene, cît şi la cele comunale. "Din punctul nostru de vedere, dacă îşi achită obligaţia lunară ce este prevăzută în grafic, nu sînt probleme", afirma în decembrie 2005 Gheorghe Sorescu, pe atunci director DGFP.

Construct Com, societatea care de obicei lucra în subantrepriză cu firmele la care acţionar era preşedintele Consiliului Judeţean de la acea dată, Constantin Conţac, prinsese la rîndul ei cîteva lucrări. Controlorii Camerei de Conturi au stabilit în urma unui control pe 2003 la DJDP că firmele la care acţionar este şeful CJ sînt de fapt executantele unei bune părţi a lucrărilor contractate de Construct Com şi că aceasta deţinea doar un autoturism, două camioane şi nu avea nici staţie de asfalt şi nici balastieră.

Firma Codin, care îşi adjudecase aproape o treime din banii alocaţi de Guvern pentru refacerea infrastructurii, a lucrat la unele drumuri SAPARD care au început să se prăbuşească la doar cîteva luni după terminarea lucrărilor. Este vorba mai ales de Flămînzi - Odaia Veche, pentru care s-au cheltuit circa 3 milioane de lei şi care s-a surpat aproape în totalitate.

Conrec, societatea care lucrează de obicei în municipiu Botoşani şi-a extins afacerile şi în judeţ după ce Guvernul a alocat fonduri în vederea reconstrucţiei unor drumuri afectate de precipitaţii. O verificare a Camerei de Conturi a evidenţiat că în 2003 Primăria a plătit societăţii aproape cu 100.000 de lei peste ceea ce ar fi trebuit în mod normal să plătească, instituţia trebuind ulterior să recupereze banii de la firmă.

"Aceştia sînt contractorii din Botoşani. Noi verificăm dacă lucrările sînt în grafic pentru că, în primul rînd asta ne interesează", afirma în 2005 Cristian Roman, aflat pe atunci la primul mandat de prefect. Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă (CJSU) a împărţise banii pe instituţii.

Firme beneficiare de lucrări din fondurile de calamităţi din 2005

* Restul pînă la 9,4 milioane de lei au fost făcute de alte firme sau în regie proprie

Inundaţii 2008 – un  SRL din Darabani ia grosul lucrărilor

În septembrie 2008 Guvernul a alocat din fondul de intervenţie circa 7 milioane de lei (70 de miliarde de lei vechi) pentru înlăturarea efectelor calamităţilor naturale provocate de inundaţii. Sumele au fost repartizate judeţului pentru refacerea unor obiective publice, fiind vorba în general de drumuri. Hotărîrea de Guvern prin care s-au dat banii, HG 1031/2008 face trimitere expresă la o prevedere dintr-un act alt normativ, OUG 34/2006, prin care autorităţilor contractante li se dă dreptul să încredinţeze direct lucrările, fără să organizeze licitaţie. Şi asta pe motiv că ar fi vorba de o situaţie specială, deci de lucrări urgente care nu pot aştepta derularea unor licitaţii.

Pe 9 septembrie, Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă (CJSU) a hotărît să aloce fondurile pentru refacerea unor drumuri comunale şi săteşti sau realizarea lor pe alte amplasamente, cu sumele aferente. La mai puţin de două săptămîni după hotărîre, Consiliul Judeţean a început deja să încheie contractele de execuţie a lucrărilor. Prin procedura de negociere fără publicarea unui anunţ de participare la lucrări au ajuns să contracteze executarea societăţi care nu au mai efectuat niciodată lucrări de amploare la drumuri, nici pentru cele judeţene şi nici pentru cele din municipiul Botoşani.

Astfel, Europa Group SRL, societate recunoscută pentru comercializarea produselor de utilitate casnică (centrale termice, instalaţii sanitare), cu magazin de profil în municipiul Botoşani, a reuşit să contracteze refacerea unui pod în satul Bîznoasa din comuna Lunca. Suma? 624.800 de lei, fără TVA. Şi asta în condiţiile în care inclusiv datele de la Oficiul Registrului Comerţului aratău că firma are ca principal obiect de activitate „comerţ cu amănuntul al articolelor de fierărie, al articolelor din sticlă şi a celor pentru vopsit, în magazine specializate”.

O altă lucrare a revenit SC A.M. Cos Company, iar felia cea mai mare din tort a ajuns însă la societatea Transghe SRL din Darabani. Aceasteia i-au revenit cinci lucrări: refacerea unor drumuri pe noul amplasament în comuna Rădăuţi Prut, reparare staţie pompe din aceeaşi localitate, refacerea unui drum din comuna Hudeşti, reabilitarea unor drumuri din comuna Păltiniş şi reabilitarea unui drum judeţean. În total este vorba de lucrări de 4,3 milioane lei, fără TVA, adică peste un milion de euro. Marea parte a lucrărilor şi deci a sumei au fost contractate într-o singură zi, 18 septembrie 2008. „Transporturi rutiere de mărfuri” este obiectul principal de activitate al societăţii.

Că dobîndirea acestor lucrări a reprezentat o bună afacere pentru măcar două dintre firmele în cauză o demonstrează cîteva date financiare. Astfel, în anul 2007 Transghe a avut o cifră de afaceri de 9,7 milioane de lei, ceea ce înseamnă că amintitele contracte încheiate cu CJ se ridică la aproape jumătate din totalul veniturilor pe care firma le avusese cu un an înainte.

„Nu mai ştiu cum s-au stabilit constructorii. Noi, în comitet, atît am hotărît, că e o situaţie de urgenţă şi trebuie împărţite sumele cît mai repede, mai departe nu mai îmi amintesc. Oricum, atribuirea lucrărilor, clar, s-a făcut prin Consiliul Judeţean”, declara David Şalgău pe atunci subprefect şi membru al CJSU.

2,2 milioane euro pentru inundaţii aşteaptă de 9 luni să fie cheltuite

Autorităţile din Botoşani nu au cheltuit nici un euro din cele 2,2 milioane acordate din Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene ca ajutor după inundaţiile din vara lui 2008. Banii au fost repartizaţi judeţului în toamna anului trecut, însă liderii administraţiei judeţene susţin că le este imposibil să acceseze fondurile.
Aceasta din cauza diferenţelor majore dintre ghidul de finanţare şi realitatea din teren. Astfel, UE ar da banii în primul rind pentru lucrări de infrastructură, în timp ce grosul investiţiilor de după inundaţii au vizat refacerea unor case. Şi mai ciudat este faptul că din fond s-ar putea lua şi bani pentru infrastructură, însă doar dacă lucrăruile s-ar fi executat pe vechile amplasamente, adică în zonele inundabile. Şi asta nu e tot. La un pod, de exemplu, despăgubirea se acordă la valoarea de inventar. Această înseamnă că, dacă podul distrus era din lemn şi în locul său se ridică unul din beton, nu se pot lua bani decît tot pentru unul din lemn. „Realitatea din teren nu corespunde cu ghidul, deşi întîi au fost inundaţiile, adică realitatea şi apoi ghidul”, ne-a declarat Mihai Ţâbuleac, preşedintele CJ. Aceasta a abordat problema fondurilor de solidaritate de la UE şi cu prilejul vizitei efectuate de către premierul Emil Boc în zonele inundate. La început s-a cerut modificarea ghidului de finanţarea în sensul eliminării condiţiilor foarte restrictive. Între timp, după calamităţile din 2010, s-a avansat ideea obţinerii unui acord de la UE astfel încît banii iniţial alocaţi după inundaţiile din 2008 produse de Prut să poată fi utilizaţi în vederea înlăturării efectelor produse de precipitaţiile din 2010. Cert este că în toamna acestui an banii trebuie returnaţi dacă nu se cheltuie.

Datorii la constructori după cheltuirea a zeci de miliarde

În ciuda cheltuirii atîtor bani pentru înlăturarea efectelor produse de inundaţii unele primării au ajuns în această primăvară în situaţia de a fi ameninţate cu executarea silită tocmai din cauza neachitării unor lucrări executate după inundaţiile din 2008. Este cazul primăriilor din comunele Rădăuţi Prut şi Hudeşti. Acestea înregistrau debite de peste 1,2 milioane de lei la constructori. În cazul comunei Rădăuţi Prut au fost executate lucrări la iluminatul public în Satul Nou în valoare de 300.000 de lei, lucrări de iluminat în tabăra de sinistraţi de 150.000 de lei, alimentare cu apă în Satul Nou de 20.000 de lei, lucrări la modulele montate în tabără de 100.000 de lei. La acestea se adaugă şi contravaloarea energiei electrice consumate la module, de 200.000 de lei. Datoriile totale înregistrate de comuna Rădăuţi Prut se ridică astfel la 770.000 lei. Totodată, în localitatea Baranca, au fost executate lucrări la utilităţile din modulele pentru sinistraţi, respectiv alimentare cu apă, canalizare, racord electric şi amenajare teren cu o valoare de peste 320.000 de lei, în timp ce energia electrică la module a fost de aproape 41.500 lei. Consiliul Judeţean le-a alocat din fondul de rezervă, în luna aprilie a acestui an, fondurile necesare achitării restanţelor.

Inundaţiile la Curtea de Conturi

Curtea de Conturi a României a efectuat un control naţional cu privire la modul de cheltuire a fondurilor de înlăturare a efectelor produse de inundaţii în 2008. Din nota de documentare întocmită la final nu lipseşte nici judeţul Botoşani. „La obiectivul de investiţii «Supraînălţare dig mal stîng Jijia amonte confluenţă cu rîul Prut», de pe raza de responsabilitate a Direcţiei de Ape Prut, pentru care iniţial a fost alocată suma de 880.000 RON, echivalentul a 249.000 euro, în vederea realizării lucrării «Reprofilare şi supraînălţare dig» pe o lungime de 1,470 km, ulterior s-au solicitat fonduri în valoare de 17.617.067 RON (4.986.433 euro), pentru realizarea aceleiaşi lucrări, dar pe o lungime de 38,100 km”, se arată în nota Curţii de Conturi.
În final trebuie spus că pentru case situate în zone inundabile s-au alocat de mai multe ori bani pentru refacerea lor. S-a întîmplat chiar în cartierul din Dorohoi vizitat săptămîna trecută de ministrul Elena Udrea, unde prefectul a recunoscut cîteva familii cărora li s-a dat bani de mai multe ori pentru refacerea imobilelor.
„De fiecare dată a plouat în altă parte”, ne-a declarat prefectul Cristian Roman, preşedintele CJSU, despre faptul că s-au cheltuit sume importante de bani după inundaţii, dar acestea continuă să producă pagube majore în judeţ.

Sergiu BĂLĂŞCĂU