Este medic, scriitor, cetățean de onoare al urbei în care s-a născut și mare iubitor de animale. Dincolo de ficțiunea care i-a prilejuit și intrarea în Uniunea Scriitorilor din România, de ani buni își așază Cuvântul și în slujba celor care au nevoie de el.
Experiența proprie a devenit, pentru medicul Elena Cardaș, o ușă deschisă către semenii care au nevoie de ajutor.
6 februarie 2017. Elena Cardaș, medic și scriitor, își amintește cu luciditate acea zi, după ce a trăit prin luni cumplite de tratament.
(Elena Cardaș, 2017)
”Ziua în care am murit şi în care Dumnezeu mi-a mai dat, aşa sper, o a doua șansă la viață. Am trecut prin tot felul de trăiri. De la negare la acceptare. De la renunțare la luptă, la încrâncenare. Fusesem aruncată brutal într-un ring , fără ca cineva să mă pregătească, faţă în față cu o namilă furibundă, gata să mă doboare",
mărturisea Elena Cardaș într-o publicație cu specific medical.
Născută pe 15 noiembrie 1959, la Botoșani, Elena Cardaș a absolvit primele clase la Suceava, iar gimnaziul la Botoșani. Continuă studiile la Liceul "Mihai Eminescu" și, după susținerea bacalaureatului, optează pentru Facultatea de Medicină și Farmacie din Iași, specialitatea medicină generală. Zeci de ani a activat ca medic la Spitalul Județean Botoșani. A urmat vârtejul vieții, cu bucurii, tragedii, împliniri și cărți scrise. A devenit membru al Uniunii Scriitorilor din România, însă ceea ce avea să trăiască mai târziu nu egala niciunul dintre romanele premiate în breaslă: cancerul care, spune astăzi, i-a dat o nouă șansă la viață.
6 februarie 2022. După cinci ani de la teribila veste, medicul transmite un mesaj către cei/cele care spun: ”cele rele se vor întâmpla mereu altora”.
.jpg)
(Elena Cardaș, 6 februarie 2022, foto: Facebook)
Cancerul la sân este (și) o consecință a vieții pe care o ducem, medicul începând prin a dezvălui o întâmplare din adolescență.
”La 16 ani am fost operată de un fibroadenom la sânul drept. M-au dus la București la marele profesor Setlacek. Purtam la consultație un sutien din nailon și un furou dintr-o dantelă sintetică, mie mi se părea sexy și extravagant în anii 70. Și se găseau greu. Numai ca omul, parcă îl văd, mi-a luat lenjeria între degete și mi-a spus pe tonul cel mai serios posibil: astea le arunci. Pe piele se poartă doar bumbac. Știți ce am gândit atunci? Că e un moșneag ramolit și înapoiat. Credeți-mă, dădusem o avere pe lenjeria aceea extrem de nesovietică”,
medicul Elena Cardaș.
De atunci, continuă medicul botoșănean, au trecut zeci de ani. Astăzi, cancerul de sân este cel mai frecvent cancer. ”Este atât de frecvent încât, dacă ar fi fosforescent, am trăi ca printre licurici”.
Trecută ea însăși prin experiența dură a confruntării cu această boală, Elena Cardaș s-a văzut nevoită, în ultimii ani, să cerceteze de una singură cu privire la cauzele, dar și la efectele pe care deseori le ignorăm ”conștient sau nu”.
”...nu poți să nu te întrebi. Nu neapărat de ce eu, de ce tu, ci de ce atât de mult cancer de sân în ultimii 20 de ani? În blocul cu 7 etaje în care stau nu este palier fără un vecin răpus de cancer. De fapt sunt și 2 sau 3. Pe scurt, răspunsul este simplu: pentru că omenirea a vrut confort”,
medicul Elena Cardaș.
Documentarea a dus-o pe Elena Cardaș către fitoestrogeni, ”substanțe care imită hormonii umani și care provoacă diferite forme de cancer”. Și așa a ajuns la ”bombele cu ceas” din viața noastră.
”Îi evit cât de mult pot. Așa cum încerc să evit orice fel de carne sau ouă sau lapte incerte. Toate sunt bombe cu ceas. Marea majoritate a cancerelor de sân sunt dependente de estrogeni, întreținute și agravate de acești hormoni sau echivalenți chimici. Dar cum internetul vine cu cascada de informații la pachet, aș vrea să vă enumăr doar o mulțime de lucruri care sunt asemănători estrogenilor și prin cumul produc cancer de sân. Pun pariu că nu puteți renunța la multe”,
medicul Elena Cardaș.
Și enumerarea ne face să privim în jur și să vedem cum, ”conștient sau nu”, suntem din ce în ce mai vulnerabili, din ce în ce mai predispuși bolilor crunte. Medicul Elena Cardaș ne arată cu degetul către: materiale sintetice din lenjeria intimă, ciorapi, Pet-urile de la apa minerală, lapte, iaurturi, caserole din plastic, pahare din plastic, vesela și mai ales castroanele din plastic dur folosite în bucătărie (interzise a se mai comercializa în UE! dar în România nu-i bai), șampoane, săpunuri lichide, geluri de duș ambalate în plastic.
„Toate conțin toxine producătoare de cancer de sân, dar cine s-ar mai întoarce la sticlă? Nici biberoanele nu mai sunt din sticlă, deși se recunoaște că nu sunt nici pe departe din plastic sigur. E adevărat, s-a renunțat la parabeni de vreo 2 ani, dar până acum toate cosmeticele le conțineau. Decenii în șir ne-au intrat pe sub piele la propriu. Și da, trebuie să apreciez că marile firme încearcă acum să își repare greșeala și încep să folosească sticlă sau ceramică pentru cutiile lor cu creme. Vă mai aduceți aminte de pastele de dinți în tuburi din metal? Au dispărut. Plastic. Ți-a rămas ceva carne ori legume? Fuga cu ele într-o pungă în congelator. Doar nu le aruncăm. Le mâncăm mai târziu pline cu ftalati cancerigeni. Nici nu ne trece prin cap asta. Cum nu prea înțelegem de ce am cumpăra o baghetă învelită în hârtie și nu o franzelă în pungă din plastic”,
medicul Elena Cardaș.
Și alarma nu e doar legată de alimente și de bucătărie.
”Cine ar renunța în ziua de azi la balsamul de rufe? S-a renunțat greu la DDT (dovedit cu certitudine cancerigen), dar el încă nu s-a degradat. Mai durează vreo 70 de ani până scăpăm. Este pretutindeni. Că veni vorba, toate pesticidele au o componentă estrogen-like. Nu pot fi interzise, cum ar trebui, așa ca s-au stabilit niște doze admise. Hai să mai adăugăm presiunea pusă pe femei care trebuie să facă sex, dar nu să facă copii, așa că înghit ani la rând contraceptive. Adică hormoni. Apoi vine menopauza. Nu vrei sa îmbătrânești. Ți se prescriu alt fel de hormoni, de substituție. Fitohormonii adevărați din soia, susan, in, alune, pâine, caise si multe altele par a fi o glumă proastă în comparație cu celelalte. Celelalte la care civilizația nu e dispusă să renunțe”,
medicul Elena Cardaș.
Trăim, ”conștient sau nu”, într-o lume care, fără să exagerăm câtuși de puțin, suntem ”atacați” din toate părțile. Depinde doar de noi dacă alegem să ne apărăm, să ne protejăm, sau dacă ne lăsăm pradă acestor pericole.
”Cu riscul de a plăti tributul o femeie, două femei, eu, tu.... Știți voi cum gândește rasă umană. Cele rele se vor întâmpla mereu altora”,
medicul Elena Cardaș.
DESCARCĂ APLICATIA BOTOSĂNEANUL PENTRU MOBIL:
