Cererea de abținere a venit fie pe fondul faptului că unul din soți este procuror al Direcției Naționale Anticorupție, Serviciul Teritorial Suceava, și a derulat acte de urmărire penală în dosar, și s-ar fi ajuns astfel în conflict de interese, fie pentru că s-a intrat în dosarele în care s-au luat în discuție diferite măsuri preventive care i-au privit pe o parte din inculpați.

Impasul va trebui rezolvat de judecătorii de la Curtea de Apel Suceava.

Dacă aceștia vor constata că nici un magistrat de la Tribunalul Suceava nu poate prelua dosarul, acesta va fi trimis, cel mai probabil, la Tribunalul Botoșani.

Un verdict în acest sens este așteptat în perioada următoare, arată Monitorul de Suceava. În acest dosar au fost trimise în judecată 34 de persoane, angajați ai Serviciului Permise și Înmatriculări, în frunte cu fostul șef, precum și instructori ai unor școli auto din județ, dar și diferiți intermediari.

Fraudarea examenului, prin metodele ”Șopteala” și ”Vesta de blugi”

Metodele ”Șopteala” și ”Vesta de blugi” au fost folosite cu succes ani în șir pentru fraudarea examenelor pentru obținerea permiselor de conducere organizate de Serviciul Permise și Înmatriculări Suceava. Cele două metode au fost prezentate de procurorii Direcției Naționale Anticorupție cu ocazia trimiterii în judecată a unui nou dosar care privește fabrica de permise de la Suceava. Astfel, metoda „Șopteala” consta în comunicarea directă, pe un ton scăzut și în mod conspirat, a răspunsurilor corecte către candidat, de către fostul șef al acestui serviciu, comisarul-șef Radu Ionuț Obreja.

”Metoda Vesta de blugi, constând în utilizarea de echipamente tehnice de comunicare ori înregistrare audio-video (candidatul era echipat cu o cască și o vestă specială, care avea disimulate sisteme de comunicare audio-video la distanță, iar răspunsurile corecte aferente chestionarului erau comunicate de către unul dintre inculpați plasat în afara sălii de examen), activitatea desfășurându-se cu acordul și sub atenta coordonare a inculpaților Obreja Radu Ionuț și Perijoc Gheorghe Ionel. În funcție de gradul de pregătire al candidatului sau de suma de bani disponibilă pe care candidatul era dispus să o remită cu titlu de mită, ajutorul se concretiza în comunicarea tuturor răspunsurilor aferente chestionarului electronic de către Obreja Radu Ionuț sau în comunicarea parțială a răspunsurilor. Suma de bani percepută de către grupare ar fi fost de 100 de euro pentru fiecare întrebare, sumă din care liderul grupării primea cea mai mare parte, restul fiind împărățit între alți membri ai grupării implicați în fraudarea examenului. Existau anumite categorii de candidați (cei care proveneau din alte județe decât Suceava ori persoane cu educație precară) în cazul cărora sumele de bani percepute și primite cu titlu de mită erau sensibil mai mari”, se arată într-un comunicat al DNA Suceava.

DESCARCĂ APLICATIA BOTOSĂNEANUL PENTRU MOBIL: