Magda Ţepoi încearcă să scape cu un recurs de închisoare

 

Luni, la Curtea de Apel Iaşi a avut loc primul termen de judecată în dosarul în care Magda Ţepoi a fost condamnată deja la executarea unei pedepse de cinci ani şi jumătate de închisoare pentru comiterea infracţiunii de corupţie. La acest termen de judecată ea a cerut amînarea pentru a-şi angaja un avocat. Potrivit Bună Ziua Iaşi, magistraţii Curţii de Apel Iaşi au dat un termen pentru data de 25 ianuarie, la care ar trebui să fie depuse şi motivele de recurs. Este ultima fază a procesului, în care se analizează doar dacă instanţele anterioare au judecat corect sau nu, fără a mai putea fi depuse probe noi.
Anchetă demarată de la o sesizare SRI

Proiectul PHARE, ale cărui fonduri s-ar fi deturnat, au fost obţinute de Camera Regională de Industrie şi Comerţ, al cărei director era Magda Ţepoi în 2004 şi avea ca scop realizarea unui sistem de învăţare continuă, astfel încît oamenii de afaceri să se poată adapta la realităţile economice. Numai că, în urma unei sesizari a Serviciului Român de Informaţii, instituţiile de control ale statului au făcut o serie de verificări şi au constatat nereguli grave în cheltuirea banilor europeni. Constatările au ajuns la Direcţia NaţionalăAnticorupţie, iar în urma cercetărilor proprii, procurorii au trimis-o în judecata pe Magda Ţepoi pentru savîrşirea infracţiunii de deturnare de fonduri.
Ar fi făcut un ziar electoral din banii UE

Un alt aspect destul de grav în dosar se refera la faptul că din fondurile europene alocate proiectului a fost finanţat indirect şi cotidianul „Lumea Ieşeanului”, ziarul electoral al PNL Iaşi în campaniile de la alegerile locale şi generale din 2004. Publicaţia a fost folosită pentru promovarea imaginii liderilor locali ai Alianţei PNL - PD (pe listele căreia Magda Ţepoi a candidat pentru un loc în Consiliul Judeţean). „Nu s-au putut justifica cheltuielile făcute cu ziarul”, se arată într-un proces-verbal de control întocmit de experţii Agenţiei de Dezvoltare Nord-Est, care aveau ca misiune monitorizarea proiectului. Suspiciunile în acest caz au apărut cînd s-a observat că banii alocaţi de UE pentru proiect au dispărut din contul proiectului în alte două depozite bancare.