Micii producători din piețe vor trebui să dețină asupra lor fișele de sănătate ale animalelor, precum și carnetele proprii de sănătate și echipamente de protecție.

Mai mult, țăranii pot vinde anual ”cu măsură” produsele din exploatațiile proprii având impuse cote maxime în funcție de produsele comercializate, arată Agrointel.ro.

Potrivit Ordinului privind modificarea şi completarea Normei sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor privind procedura de înregistrare sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor a activităţilor de obţinere şi de vânzare directă şi/sau cu amănuntul a produselor alimentare de origine animală sau nonanimală, precum şi a activităţilor de producţie, procesare, depozitare, transport şi comercializare a produselor alimentare de origine nonanimală, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 111/2008, cu modificările şi completările ulterioare, toți micii producători vor fi obligați să se înregistreze și să se supună controlului sanitar-veterinar.

Noi reguli vor fi aplicate și automatelor pentru vânzarea directă a laptelui crud, deținătorii acestora fiind nevoiți să se autorizeze și să se înregistreze sanitar-veterinar. Pentru obținerea documentului de înregistrare sanitar-veterinară a exploatațiilor de producție a laptelui, a automatelor de vânzare a produselor alimentare și a punctelor de vânzare mobilă se va acorda o perioadă de 12 luni.

Micii producători care expun la vânzare produse primare de origine animală obţinute de la animalele din exploataţia proprie, trebuie sa deţină asupra lor o fişă de sănătate pentru animalele de la care se valorifică produsele, eliberată de medicul veterinar oficial şi vizată trimestrial de către medicul veterinar de libera practică împuternicit, în raza căruia îşi are domiciliul micul producător şi sunt crescute animalele.

Mai mult, în locurile publice amenajate de autorităţile locale/judeţene, unde sunt expuse la vânzare produsele primare de origine animală, producătorii trebuie să aibă o stare de igienă corespunzătoare, să poarte echipamente de protecţie alimentară (halate, şorţuri, bonete şi mănuşi curate) şi să deţină asupra lor un document din care să rezulte că nu suferă de boli care pot fi transmise prin intermediul alimentelor, mai scrie sursa citată.

Micii producători au și ”cote” maxime pe care le pot vinde anual din exploatațiile proprii astfel:

– lapte crud : lapte de vacă max. 15.000 l/an/exploataţie; lapte de alte specii 2.000 l/an/exploataţie; colostru 20 l/an/exploataţie;

– ouă de struţ 200 ouă/săptămână;

– ouă de prepeliţă – provenind de la cel mult 500 de prepeliţe ouătoare/zi;

– carne de pasăre obținută la fermă: până la 2.000 de capete de păsări pe an;

 – ouă, provenind din ferme, de la cel mult 50 de găină;

 – carne tranşată, carne tocată, carne preparată şi/sau produse din carne, într-o gamă sortimentală restrânsă, cumulate, în cantitate de până la 8.000 kg/lună;

– cantităţi mici de produse de origine animală recepţionate de către depozitele alimentare

– până la 12 tone/lună produse de origine animală cu regim termic

Produse de origine nonanimală, cu următorul cuprins:

1. produse de morărit – până la 120 tone/an;

2. pâine, specialităţi şi produse de panificaţie – până la 120 tone/an;

3. paste făinoase – până la 4 tone/an ;

4. produse de patiserie- cofetărie – până la 30 tone/an;

5. sucuri de fructe şi legume – până la 12000 l/an;

6. produse din legume, fructe, ciuperci,– până la 10 tone/an;

7. sifon/alte ape îmbuteliate, exceptând apele minerale şi apele de izvor – până la 120 hl/an;

 8. uleiuri brute presate la rece – până la 600 l/an;

 9. bere – până la 3000 hl/an;

10. vin- până la 200 hl/an;

11. băuturi alcoolice distilate – până la 50 hl/an echivalent 100% alcool;

12. îngheţată – până la 15 tone/an.

DESCARCĂ APLICATIA BOTOSĂNEANUL PENTRU MOBIL: