Există un loc în România în care se află informaţii inedite despre marile genii ale ţării. Sunt documente puţin cunoscute, ce acoperă sute de ani de istorie.
Pe strada Colonel Tomoroveanu din municipiul Botoşani, pe o alee ferită de ochii lumii, se află o clădire care deţine poate cea mai inedită poveste despre începuturile celor mai importante genii ale României. În construcţia cenuşie şi monotonă, creaţie a arhitecturii civile comuniste, se află 5 kilometri de documente ce acoperă secole de istorie vie. Acest loc este sediul Secţiei Judeţene Botoşani a Arhivelor Statului din România.
Pe rafturile din zeci de încăperi ale acestei instituţii stă o întreagă istorie a Botoşaniului şi a României. Povestea trecutului începe la Arhivele din Botoşani, cu epoca voievodală. Aici sunt păstrate pisanii şi vechi documente încărcate cu peceţiile domnilor Moldovei, începând din secolul al XVI lea, de la Bogdan al III lea, Ştefăniţă sau Petru Rareş. Cele mai frumoase sunt cele din perioada lui Ieremia Movilă, cu peceţi grele, din ceară masivă.
Sunt o cronică vie a acelor vremuri, prezentând danii date oraşului, marilor boieri, privilegii comerciale în care se poate descifra viaţa economică deosebit de activă şi importată a târgului Botoşaniului, cu pieţele de vite şi numeroasele mărfuri care tranzitau pe drumul comercial al Liovului, acest oraş.
”Avem documente încă de la începutul secolului al XVI lea. Sunt cele mai vechi. Sunt în original, inclusiv cu peceţile aferente. Impresionează atât prin valoare documentară, dar şi prin formă,multe dintre acestea”, spune Rodica Crăcană, director la Secţia Judeţeană a Arhivelor Naţionale. Documentele, actele, scrisorile acoperă în jur de 600 de ani de istorie vie.
Totodată, în arhivele de la Botoşani se găsesc documente inedite şi unicat. În pagini îngălbenite de vreme se găseşte povestea celor mai mari genii ale României. În primul rând este vorba despre certificatul de naştere al marelui poet Mihai Eminescu, în original. Mai precis detaliile despre naşterea şi părinţii acestuia sunt trecută în mitricala bisericească de la Biserica Uspenia din municipiul Botoşani, acum aflată la arhive. Totodată în acelaşi loc se află în original certificatul de naştere al lui George Enescu, Nicolae Iorga, Ştefan Luchian, Grigore Antipa, matematicianul Octav Onicescu şi a altor români care s-au remarcat în domeniilor lor de activitate.
Pe lângă certificate de naştere se află numeroase alte documente, privind viaţa lor de şcolari, regăsită în cataloage originale şi foi matricole, dar şi viaţa de familie păstrată în scrisori şi alte mărturii. Printre altele aflăm, de exemplu, dintr-o foaie matricolă, că deşi era eminent la materiile şcolare, Iorga avea probleme cu purtarea la şcoală, fiind notat în repetate rânduri doar cu nota 8. Tot din arhive aflăm despre viaţa şi concertele lui George Enescu sau copilăria marelui biolog Grigore Antipa.
”Sunt documente valoroase pentru cercetare. Este interesant să priveşti, actele de naştere ale lui Eminescu, Iorga sau Antipa. Sunt şi alte documente care pot servi cercetătorilor dar şi tuturor celor curioşi să afle despre viaţa acestor mari genii”, spune Rodica Crăcană.
Totodată, la arhivele din Botoşani pot fi găsite în original cărţi începând cu secolul al XVII lea, dar şi adevărate cronici de familie. Este un tablou viu al societăţii de atunci cuprins în scrisori, jurnale şi documente. De exemplu orice pasionat de trecut sau cercetător poate surprinde fragmente din viaţa unei familii de avocaţi din secolul al XIX lea, prin fondul de documente al familiei Manea, sau a farmaciştilor, proprietarilor de moşii, dar şi a unor milionari filantropi precum Nicolae Sofian.
”Avem 5 kilometri de arhivă clasificaţi în 900 şi ceva de fonduri, de diferite tipuri. Orice. Fie ale familiilor, instituţiilor judecătoreşti, culturale, de învăţământ. Se adresează atât cercetătorior, cât şi pasionaţilor, dar şi a celor care doresc să realizeze genealogii”, adaugă Rodica Crăcană.
Singura problemă în cadrul arhivelor este personalul puţin numeros.
”Am simţit mereu nevoia de personal. La momentul actual funcţionăm în sistem de avarie. Cererile sunt din ce în ce mai multe şi din ce în ce mai complexe. Solicitările sunt din ce în ce mai variate. Pregătirea documentelor pentru darea în cercetare necesită timp. Rămâne mai puţin timp pentru activităţi care ar trebuie făcute de arhivari”, precizează Rodica Crăcană.
Bogăţia de documente vechi din arhivele botoşănene a dus la editarea unor lucrări deosebit de inedite, ce reconstituite viaţa lui Iorga şi Enescu sau Eminescu. (Sursa: Adevărul)