LITORALUL” de aproape: Plimbări pe „faleză” și bălăceală în „Marea Nordului” de la Botoșani

Botoșănenii se pot bucura de soare, plajă și apă, fără a mai străbate sute de kilometri.

 

O alternativă la litoralul românesc

 

Căldurile estivale și dorința de distracție fac pe mulți români să-și facă bagajul și să plece la mare, pe litoralul românesc, scrie Adevărul. Aflate pentru unii la celălalt capăt al țării, stațiunile de pe malul Mării Negre nu sunt însă accesibile tuturor, nici financiar, nici ca distanță. De exemplu, pentru moldovenii din nordul extrem al României, litoralul se află la depărtare de peste 600 de kilometri. Costurile cu combustibilul sunt foarte ridicate, la care se adaugă oboseala de pe drum.

 

Moldovenii au însă o alternativă ieftină și mult mai apropiată, chiar pe malurile Prutului, la granița cu Republica Moldova. Este vorba despre „Marea Nordului“, așa cum a fost poreclit lacul de acumulare de la Stânca Costești. Parte a unei rezervații naturale cu importanță europeană, mai ales prin speciile de păsări prezente, zona lacului de la Stânca este un colț de paradis, cu plaje naturale, valuri și chiar zone cu intrare lină în apă.

 

Plajele de la Stânca duc cu gândul la Vama Veche de acum mai bine de trei decenii, o zonă sălbatică de relaxare la malul apei, pe cearșeaf, cu bere și grătar de acasă, fără fițe și costuri mari. „Au început să vină oameni din Iași, din Republica Moldova, de la Suceava. Ca la litoral. Numai că litoralul ăla de altădată cu sifon pe plajă, nu cu pretenții și muzică la maxim”, mărturisește un localnic din Ștefănești, fost inginer zootehnic.

 

„Marea nordului” a fost creată de comuniști

 

Lacul de la Stânca-Costești, cel supranumit „Marea Nordului”, se află la o distanță de 70 de kilometri de municipiul Botoșani. Aici se ajunge pe drumul național care leagă Botoșaniul de orașul Ștefănești. Accesul la plaje se face tot pe drumul național, la ieșirea din Ștefănești, către punctul vamal de la Stânca, virând pe un drum de țară, către stânga.

 

Lacul se întinde pe 2.100 de hectare, fiind o mare în miniatură. A fost creația regimului comunist. În anii ’70, Prutul făcea ravagii, an de an. Inundațiile se întindeau de la Botoșani și până la Galați, fiind distruse mii de hectare de culturi.

 

Autoritățile comuniste au luat decizia de a construi un baraj, pe Prut, în județul Botoșani, între localitățile Stânca (România) și Costești (Basarabia). Odată cu ridicarea barajului a fost amenajat și acest uriaș lac de acumulare. Este una dintre mega-construcțiile epocii comuniste, utilizată, la aceea vreme, atât pentru a stăvili viiturile de pe Prut, dar și pentru a produce energie electrică cu forța apei.

 

(Sursa foto - Plaja de la Stânca Costești FOTO Cosmin Zamfirache)