Liderii naţionali şi locali ai comunităţii, alături de evrei veniţi tocmai din Israel şi de oficialităţi botoşănene, au comemorat joi 70 de ani de la Pogromul antievreiesc de la Dorohoi. Acţiunea face parte dintr-o serie mai largă de manifestări de acest gen centrate pe Ziua Holocaustului din România, marcată pe 9 octombrie, zi în care, în 1941, a început deportarea evreilor în Transnistria.


Marş al tăcerii

În piaţa din faţa Sinagogii din Dorohoi a luat mai întîi cuvîntul deputatul Aurel Vainer, preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România (FCER). El a fost urmat de Isidor Iancu, preşedintele Comunităţii Evreieşti din oraş, Mihai Ţâbuleac, preşedintele Consiliului Judeţean şi Dorin Alexandrescu, primarul Dorohoiului. Acesta din urmă a subliniat că dorohoienii conştientizează tragedia produsă în urmă cu 70 de ani. „Toţi vrem să convieţuim în pace, de aceea sunteţi bineveniţi în Dorohoi. Shalom”, a spus edilul şef. Manifestările au continuat cu un marş al tăcerii până la Cimitirul Evreiesc unde participanţii au aprins lumânări şi au depus coroane de flori la monumentul dedicat victimelor. Manifestările au fost completate cu un serviciu religios oficiat de prim rabinul Shlomo Sorin Rosen şi vizitarea Muzeului Holocaustului amenajat în curtea cimitirului. Ele au inclus şi o sesiune de comunicări cu tema „Începuturile Holocaustului în România, Pogromul de la Dorohoi, 1 iunie 1940”, susţinute de reprezentanţi ai organizaţiilor evreieşti din România.
Zeci de evrei ucişi la Dorohoi
În urmă cu 70 de ani la Dorohoi au fost ucişi aproximativ 50 de evrei. Nefericitul eveniment ar fi plecat de la o slujbă de înmormântare ce se oficia în Cimitirul Evreiesc pentru un soldat evreu, ucis de un ofiţer sovietic, în timpul retragerii armatei române din Basarabia, ca urmare a ultimatumului impus de sovietici. Potrivit liderilor Comunităţii Evreieşti, atunci unii militari români români aflaţi în tranzit prin Dorohoi, alarmaţi de salvele trase la înmormântarea militarului evreu, au deschis focul asupra celor aflaţi în cimitir şi apoi pe străzile oraşului. Ei ar fi fost împinşi la un asemenea gest de umilinţele la care au fost supuşi în Basarabia în timpul retragerii, dar şi a mentalităţilor antisemite ce guvernau Europa la acea dată. „De aceea am venit la Dorohoi, unde în 1940 au fost omoruri, vandalizări, o pagină foarte dureroasă pentru noi evreii dar şi pentru poporul român. Din fericire, observ că există această dorinţă de asumare a răspunderii”, a afirmat Aurel Vainer, preşedintele FCER.