La mulți ani tuturor celor care își sărbătoresc ziua numelui, dar și tuturor celor care trăiesc în municipiul Botoșani, oraș ocrotit de Sfântul Mare Mucenic Gheorghe!
Sfântul Mucenic Gheorghe s-a născut în Capadocia, din părinți creștini. A trăit în vremea împăratului Dioclețian (sec. al IV-lea). Datorită vitejiei și victoriilor sale, ajunge conducător de armată.
În anul 303, împăratul Dioclețian va începe lupta împotrivă creștinilor. Au fost dărâmate lăcașuri de cult, interzise adunările creștinilor, arse cărțile sfinte, iar cei ce refuzau să aducă jertfă zeilor erau uciși. În fața acestei situații, Sfântul Gheorghe nu se ferește să-și mărturisească credința în Hristos, motiv pentru care va fi întemnițat. Va fi supus la diverse chinuri: loviri cu sulița, tras pe roată, îngropat în var, lespezi de piatră puse pe piept, etc., dar nicio tortură nu l-a făcut să renunțe la credința sa.
Cei prezenți la aceste suferințe, uimiți de faptul că Sfântul Gheorghe a rămas nevătămat și că a înviat un mort, au renunțat la credința păgâna și au primit credința în Hristos. Minunea învierii celui decedat, a convins-o și pe împărăteasa Alexandra, soția lui Dioclețian, să îmbrățișeze creștinismul.
Sfântul Gheorghe a fost ispitit cu onoruri pentru a jerfei zeilor, dar aceste încercări au fost zadarnice. Pentru că nu a lepădat credința în Hristos, Sfântul Gheorghe este condamnat la moarte prin decapitare, în ziua de 23 aprilie 304, rămânând de atunci zi de prăznuire.
Reprezentarea Sfântului Gheorghe doborând balaurul, este prezentă și pe Steagul Moldovei, aflat la Mănăstirea Zografu din Muntele Athos. Pe acest steag se află și rugăciunea Sfântului Ștefan cel Mare către Sfântul Gheorghe: "O, luptătorule și biruitorule, mare Gheorghe, în nevoi și în nenorociri grabnic ajutător și cald sprijinitor, iar celor întristați, bucurie nespusă, primește de la noi această rugăminte a smeritului tău rob, a Domnului Io Ștefan Voievod, din mila lui Dumnezeu, Domnul Țării Moldovei. Păzește-l pe el neatins în lumea această și în cea de apoi, pentru rugăciunile celor ce te cinstesc pe Ține, ca să Te preamărim în veci. Amin. Și aceasta a făcut-o în anul 7008 (1500), în al 43 an al Domniei Sale“. Menționăm că pecetea Mitropoliei Moldovei și Bucovinei poartă chipul Sfântului Gheorghe, preluat după steagul de luptă al Sfântului Ștefan cel Mare.
În 1222, regele Angliei, Richard Inimă de Leu, l-a ales pe Sfântul Gheorghe patronul spiritual al Casei Regale și al întregii țări. Regele Edward al III-lea a înființat "Ordinul St. George", iar Crucea Sfântului Gheorghe a devenit, mai târziu, steagul Angliei, "Union Jack". Marele Mucenic Gheorghe este considerat și ocrotitorul Georgiei, Armeniei, Maltei, Lituaniei, Serbiei.
Amintim că Sfântul Gheorghe este și ocrotitorul armatei române.
Sfântul Gheorghe este, de asemenea, și ocrotitorul orașului Botoșani.
Despre ctitorul acestei biserici ne vorbeşte clar inscripţia slavonă aşezată deasupra uşii de intrare a bisericii: „Elena, fiică de Despot, doamna răposatului Petru Voevod, a zidit acest hram întru numele Sfântului mare mucenic Gheorghe în târgul Botoşanilor, în zilele Domnului Io Ştefan Voevod şi s-a săvârşit în anul 7049 ( 1541), luna octombrie". Anul este greşit în pisanie; este vorba de 7059 (1551).
A fost clădită după modelul bisericii lui Ştefan cel Mare „Popăuţi", în formă de cruce cu turnuleţ la mijloc şi cu intrare pe latura de nord. Este o construcţie de proporţii reduse, fără multe elemente decorative şi fără picturi. Este o construcţie tip moldovenesc, urmând, cu neînsemnate deosebiri, linia lăcaşurilor de închinare orăşeneşti mai vechi. Decoraţiunea interioară a fost simplă, fără picturi pe pereţi. Pe jos era pardosită cu lespezi de piatră care au rămas până astăzi.
Prima clopotniţă a fost construită din lemn la poarta bisericii. Cu timpul, biserica a suferit unele transformări în urma reparaţiilor ce i s-au făcut, fiind încercată adeseori de focuri şi cutremure.
Biserica „Sfântul Gheorghe" este o construcţie de plan triconic, zidită din piatră brută şi cărămidă; piatră cioplită s-a folosit doar la colţurile clădirii, la ferestre şi contraforturi.
Scheletul catapetesmei datează din anii 1921-1922, fiind din lemn artistic lucrată. Icoanele din catapeteasmă sunt pictate în ulei pe lemn de un pictor al cărui nume nu se poate descifra şi de Grigore Zugravu în anul 1733 iunie 20, având fondul suflat cu aur.
Sfântul Mare Mucenic Gheorghe este declarat patronul şi ocrotitorul oraşului Botoşani.
Biserica „Sfântul Gheorghe" este legată de una din peceţile vechi ale oraşului, sigiliul având simbolul „Sfântul Gheorghe călare pe cal omorând balaurul cu o suliţă" pe un act din anul 1780 şi poartă înscrisul: „Pecetea târgului Botoşani afierosit la Sfântul Gheorghe, 1780".
Preoți slujitori: Iconom Ilie Caliotul între anii 1812-1819; Iconom Alexandru Urzică pe la anul 1864; Iconom Mihai Moisiu înainte de 1893; Iconom stavrofor Constantin Vasiliu după 1894 până pe la 1914, care a fost şi protopop al judeţului mulţi ani; Pr. Mircea Dumitriu în perioada 1931-1939 care a introdus lumina electrică în biserică şi a făcut stranele de stejar; Pr. N. Popovici între anii 1939-1942; Pr. Cozma Balan de la 1943-1988; Pr. Toader Candrea între anii 1989-1998; Pr. Teodor Peţenchea suplinitor în perioada 1998-1999 ; Pr. iconom stavrofor Dumitru Mateciuc din ianuarie 1999.
Din cei 950.715 de români care își aniversează onomastica de Sfântul Gheorghe, 759.886 sunt bărbați, majoritatea acestora, respectiv 589.215, purtând numele de Gheorghe sau Ghiorghe.
Alături de aceștia, vor fi în sărbătoare și cei care poartă numele de George (141.472), Gheorghiță sau Ghiorghiță (24.109).
Dintre femei, cele mai multe poartă numele de Georgeta (137.430). În această zi nu vor fi uitate nici persoanele cu nume de Gheorghița sau Ghiorghița (37.911) și Getă (14.941).
DESCARCĂ APLICATIA BOTOSĂNEANUL PENTRU MOBIL:
