Izvorul Tămăduirii: Tradiții și obiceiuri de sărbătoarea închinată Maicii Domnului

Astăzi, 10 mai, în prima vineri de după Paște, creștinii ortodocși cinstesc sărbătoarea Izvorul Tămăduirii.

 

Tradiții și obiceiuri

 

Este o sărbătoare notată cu cruce roșie în calendar, făcând trimitere la una dintre minunile săvârșite de Maica Domnului la un izvor aflat în apropierea Constantinopolului.

 

În această zi de sărbătoare, preoții săvârșesc slujbe de sfinţire a apei, care poartă numele de "sfințirea mică".

Credincioșii folosesc această apă sfințită pentru a stropi animalele din gospodărie și încăperile din casă, pentru îndepărtarea bolilor și a relelor.

 

Totodată, toate recoltele din câmp sunt stropite cu apă sfințită, astfel încât să fie protejate de grindină.

De asemenea, bolnavii beau agheasmă dimineața, pe stomacul gol, spre a se înzdrăveni.

 

Un anumit ritual

 

În unele zone ale ţării, pe 10 mai, de Izvorul Tămăduirii, se mai practică un anumit ritual. Mai mulți copii se strâng într-o parte a satului și își jură loialitate și prietenie, apoi fac schimb de obiecte sau alimente, potrivit antena3.ro.

 

De Izvorul Tămăduirii, în prima vineri de după Paște, nu se spală, nu se calcă rufe, nu se coase și nu se fac alte treburi casnice.

Se mai spune că toate apele sunt sfințite în această zi, fiind mai zgomotoase și mai zbuciumate. 

 

De aceea, bolnavii care se scaldă în această zi se însănătoșesc, iar fântâna săpată de Izvorul Tămăduirii nu va seca niciodată, se menționează în Dicționarul de simboluri și credințe tradiționale românești.

 

În această zi, gospodarii aruncă apă sfinţită peste vitele de povară, pentru ca acestea să fie sănătoase şi să lucreze cu spor la lucrările agricole.

 

De asemenea, se crede că de Izvorul Tămăduirii poți afla cât mai ai de trăit. Oamenii din mai multe zone ale țării pun o cană sub un nuc sau soc, iar dacă găsesc pământ pe fundul cănii, atunci este semn că sfârșitul este aproape.

(Foto: Digi24)