Ştefan Ţarcă este de ani buni de zile liderul CNSLR Frăţia, uniunea judeţeană Botoşani. Reprezintă drepturile a mii de oameni care provin atît din sfera mediului privat, dar mai ales a unităţilor de stat. A condus zeci de acţiuni de protest de-a lungul anilor şi a sărit în sprijinul a poate sute de botoşăneni aflaţi în impas. A mai adăugat la amintirile vieţii sindicale o nouă acţiune greu de uitat, mitingul din data de 19 mai 2010 care s-a desfăşurat la Bucureşti, în Piaţa Victoriei. Acţiune în cadrul căreia toate confederaţiile sindicale s-au unit şi au făcut front comun pentru un singur ţel: demiterea Guvernului României.

„Acum au încercat să denigreze şi sindicatele”

- La cum se prezintă situaţia din România la momentul actual, putem spune că în privinţa nivelului de trai de întoarcem la anii `90, cînd eram abia ieşiţi din comunism?
- Nivelul de trai este una, dar ne întoarcem mai prost decît atunci, în sensul că între timp s-au creat foarte multe inechităţi, deci ce îl doare pe om cel mai tare, sînt şi veniturile pe care le are şi îl doare foarte mult inechităţile care s-au creat între timp. Pentru că a ajuns să se întrebe: stai puţin că eu am muncit ca şi acesta, sau poate că am muncit mai mult şi el are de o sută de ori mai mult ca mine, nu de zece ori, nu de 50 de ori, de 100 de ori? Dau exemplul la o pensie. Şi atunci îţi pui întrebarea, stai oleacă, omul acela dacă ar fi luat o bucată de pămînt şi îl ducea pe Soare, poate că merita de 100 de ori mai mult... deci este o exagerare, s-au creat inechităţi colosale, din toate punctele de vedere, societatea este plină total de inechităţi, în sensul că oameni care nu au nici o boală şi sunt handicapaţi, fiind handicapaţi are o sumedenie de drepturi, care curg, de însoţitor, gratuităţi şi aşa mai departe şi o hîtră de la ţară de exemplu, la o discuţie îmi povestea-uite handicapatul se duce la cosit! Deci asta spune totul, deci omul acela spunea totul prin vorba asta. Acesta e un exemplu, dar vă spun, salariile sunt într-o aiureală totală, pensiile, totul…A! Oameni care muncesc în Italia şi iau ajutor în România, deci ei se încălzesc printr-o conductă care se duce din România pînă la Italia şi ei se încălzesc acolo. Aberaţii, deci o ţară într-un cuvînt, în general neguvernată.

- Aţi participat pe data de 19 mai la o acţiune de protest de mare amploare, se poate vorbi ca acest miting să fie cel mai important din ultimii ani?
- El are şi importanţa lui pentru că lucrurile au ajuns într-o situaţie de nesuportat pentru majoritatea populaţiei, el a fost şi ca amploare destul de important. Citeam azi din presa străină referitor la mitingul din Bucureşti, toţi îl lăudau, în sensul că au participat multe persoane şi că a fost foarte bine organizat. Deci făcînd o comparaţie între mitingul nostru şi ce se întîmplă în Grecia de exemplu cu violenţă, este o diferenţă, deci am fost foarte civilizaţi şi bine organizaţi. La aşa de multe persoane care au participat nu au ieşit decît incidente foarte minore. Asta e o problemă. O altă problemă este că, cei care au acuzat din partea preşedintelui, că de acolo au venit acuzaţiile că mitingul este deturnat de partidele politice şi că o să fie violenţă şi o să fie nu ştiu ce, a fost un fals. Nu a fost nimic din ce au spus ei. Părerea mea personală este că în timp Preşedinţia a denigrat Guvernul, ştiţi spunea că un ministru este un mic mafiot, ca să spui aşa e colosal. După aia Parlamentul şi acum au încercat să denigreze şi sindicatele, aşa văd eu lucrurile.

„Ce ar fi vrut ăştia? Să le dăm în cap gardienilor care ne păzeau?”

- Au fost şi guri rele care au catalogat mitingul ca fiind un protest al pinguinilor, presărat cu mult teatru şi rime sau cu anumite scene sugestive care nu prea s-ar fi încadrat în peisajul unui protest, ce părere aveţi?
- Aiureli, la toate mitingurile în toată lumea asta se mai spun şi glume ca să destindă atmosfera de acolo, ce ar fi vrut ăştia? Să le dăm în cap gardienilor care ne păzeau? Sau ce ar fi vrut ei de fapt? Ce cred ei că ar trebui să se întîmple la un miting? Dar, bine, nu au comentat de exemplul acesta de un Guvern care are un obraz atît de gros. Trebuia să ţină cont de nemulţumirea populaţiei, trebuie să fii naiv tare să crezi că populaţia este foarte mulţumită de aceste măsuri. Hai să îl laud şi eu pe unul: d-le, populaţia este foarte mulţumită de măsurile care se iau şi liderii sindicali nu au altă treabă decît să îi scoată în stradă. Vă daţi seama că dacă ar fi mulţumiţi nu ar ieşi nimeni în stradă.  
- Care a fost pulsul oamenilor acolo, cum i-aţi simţit din experienţa acţiunilor anterioare?
- O nemulţumire totală, deci oamenii sunt foarte speriaţi de ce o să fie, de ce o să li se întîmple. Imaginaţi-vă teoretic doi bugetari în casă, le tai salariile, de regulă au credite la bănci şi fiecare îşi pune întrebarea ce o să facă el? Acum nemulţumirea este foarte mare, imaginaţi-vă cînd aceste măsuri vor fi puse în practică şi le vor simţi la buzunar care va fi gradul de nemulţumire.

- Care credeţi că este categoria socială care va fi cea mai afectată?
- Bine şi pensionarii şi ei sunt afectaţi, au problemele lor şi aşa pensiile erau mici, dar în opinia mea personală cred că tinerii. Ei vor să îşi construiască o familie, să aibă copii, ei de regulă nu au o locuinţă, trebuie să şi-o cumpere, au nevoie de foarte multe. Tinerii de regulă au salarii mai mici decît ceilalţi din cauza unor criterii pe care le ştiţi, spor de vechime, încadrare pe post, etc. Mai este mentalitate în România de genul nu te pot angaja că nu ai experienţă, întrebare de genul că, dacă termin facultatea, de unde să acumulez experienţă? În mod normal în multe dintre ţările astea dezvoltate de pe băncile şcolii şi atunci îi învaţă direct la faţa locului. La noi aşa se pune problema. La Botoşani era o statistică că, din tinerii care au terminat facultatea, numai doi s-au angajat.

„În afară de măsurile astea în care taie, taie, taie, altele nu ştim”

- În caz de grevă generală pe data de 31 mai, care credeţi că vor fi efectele?
- La o grevă generală trebuie să cadă Guvernul, oriunde în lume, dar nu garantez că şi în România se va întîmpla lucrul acesta. Pentru că şi la un miting cum a fost cel din 19 mai ne aşteptam că Guvernul să fie demis. Dar la o grevă generală logica trebuie să cadă. Un Guvern total iresponsabil poate să lase lumea în grevă generală timp îndelungat. Dar aici consecinţele sunt colosale.

- Bine pică Guvernul şi atunci…vor fi retrase aceste măsuri şi toate drepturile financiare rămîn intacte?
- Nu, temerea noastră este că şi măsurile astea dacă se pun în practică acum nu rezolvă problema şi în toamnă ne vom aştepta la alte măsuri mai grave. Nu e problema noastră, că avem noi o problemă cu Boc, problema noastră este alta, că în afară de măsurile astea în care taie, taie, taie, altele nu ştim ori dacă nu sunt alte măsuri de redresare economică nu cred că măsurile astea vor fi suficiente, deci vor mai tăia în continuare. Dacă se merge pe principiul de tăiat.

„România s-a trezit într-o după-amiază, la televizor”

- Celebra criză economică a fost declanşată la finele anului 2008, iar primele măsuri luate de guvernanţi ar fi acum, după un an şi jumătate, nu e cam tîrziu? Dacă ar fi reacţionat mai devreme, alta ar fi situaţia actuală?
- Criza asta nu a fost numai în România, a fost de regulă în ţările astea mult mai dezvoltate şi apoi a ajuns şi în România. Deci ele au luat măsuri de acum un an, un şi jumătate, nici ele nu o duc prea roz, dar nu în situaţia noastră, că au ajuns să vorbească de exemplu în ţările dezvoltate despre stopare, să nu mai crească salariile, să nu mai crească pensiile, dar să nu reducă, deci este o diferenţă. Au comunicat, au explicat populaţiei. La noi aţi auzit ceva înainte de a ieşi Băsescu să spună că taie salariile, pensiile… să fie o comunicare cu populaţia din timp, să spună problemele care sunt… nu! România s-a trezit într-o după-amiază, la televizor, eu am rămas uluit, eu personal am rămas uluit, am văzut multe, am auzit multe, dar aşa nu am crezut. Să nu mai spun că o face preşedintele şi nu premierul. Deci preşedintele s-a transformat în premier, a ieşit la televizor şi ne-a anunţat solemn, tăie, tăiem, tăiem. Asta a fost. Ştia cineva cu două luni înainte că noi suntem într-o situaţie grea, că o să avem probleme, ştia cineva? Am auzit şi chestii de genul că nici ei nu ar fi ştiut… cum adică nu ştiau cît încasează şi cît plătesc? Este o chestie simplă, un calcul simplu.

„Unul cu 100 de milioane să fie solidar cu unul cu 10 milioane?”

- Ca să mai astupe din gurile celor care critică Guvernul, au fost luate primele măsuri de reducere printre cei din Executiv, chiar Secretariatul General al Guvernului a anunţat că se vor reduce convorbirile la telefonia mobilă şi vor fi efectuate economii la parcul auto. Este oare îndeajuns?
- Nu numai că nu este îndeajuns, dar a făcut-o într-un stil foarte urît, adică după ce mă anunţi pe mine că tai salariul, după aia anunţi că se va face nu ştiu ce reducere. Ori acest lucru trebuia făcut de acum un an ca să nu ajungem în situaţia asta. De acum jumătate de an, păi era primul lucru. Primul lucru pe care îl faci într-o gospodărie în care vezi că nu ajung banii este să începi să reduci cheltuielile. Este o chestie atît de simplă încît te doare mintea cît e de simplu. Şi după ce faci asta, recurgi la măsurile astea şi populaţia ar fi înţeles altfel, d-le ăştia au făcut tot posibilul, nu mai ajung banii, hai să vedem poate au dreptate şi ei… care e solidaritatea? Adică cum să fim noi solidari, unul cu 100 de milioane să fie solidar cu unul cu 10 milioane? În an de criză bugetul preşedinţiei s-a mărit. Care e solidaritatea? Cum adică, ei vor să trăiască mai bine şi noi mai prost şi în final asta înseamnă solidaritatea? Eu ştiu, nu am mai auzit solidaritate de genul acesta. Şi de exemplu cu aceste măsuri, erau o sumedenie de alte soluţii, în situaţii de criză este o chestie morală, o întrebare generală, cine ar trebui să suporte criza? Punem lucrurile în două: o parte majoritară săracă şi partea bogată. Cine credeţi că ar trebui să suporte criza, săracii sau bogaţii? Este o întrebare retorică. De regulă, trebuia să se ducă să impoziteze pe cei foarte bogaţi, dacă de la ei nu ajungeau banii să zicem că veneau şi la cei săraci. De exemplu în alte ţări, impozitul pe locuinţe, cu cît creşte suprafaţa în metri pătraţi se tot dublează impozitul, s-a ajuns în situaţia în care vrei casă cu 50 de camere, OK, dar plăteşti corespunzător, adică nu plăteşti ca mine cu două camere. Cine are bani să îşi facă casă cu 50 de camere, are bani să îşi plătească şi impozitul. Acum vreo jumătate de an s-au luat accizele pe iahturi, pe blănuri şi pe bijuterii. Deci oamenii care aveau iahturi, blănuri şi bijuterii aveau o problemă financiară şi atunci statul s-a gîndit să îi ajute, să le elimine accizele. Ideea este simplă, într-o situaţie de criză, cine să plătească? Ăia amărîţi.

Interviu realizat de Gabriela ERDIC