Premierea candidatului Uniunii Social Liberale la funcţia de primar al municipiului Botoşani a provocat o mulţime de discuţii în politica judeţeană. Imediat după distincţia primită de acesta în cadrul galei “10 pentru România” organizată de Realitatea TV Ovidiu Portariuc a fost acuzat mai mult sau mai puţin direct că şi-ar fi plătit premiul. La aproape o săptămână de la evenimentul desfăşurat la Iaşi vicepreşedintele PSD Botoşani încearcă să claridice lucrurile.
“Judetul Botosani a urcat  simbolic pe podium”
-    D- le Portariuc, ati fost recent premiat cu trofeul “Zece pentru Romania”! Cum va simtiti fiind castigatorul acestui important  trofeu?
-    A  fost in primul rand o neasteptata surpriza. Este daca vreti recunoasterea unui efort de aproximativ  10 ani  realizat mai mult in liniste si anonimat.Asta sigur ca iti da o anumita satisfactie dar te si obliga pe viitor la a pastra un anumit standard profesional dar si de comportament public. Ma bucur de asemenea ca judetul Botosani a urcat  simbolic pe podium  si o tara intrega a vazut ca si in Botosani se intampla lucruri deosebite.
-    Care au fost  criteriile care au stat la departajarea concurentilor?
-    Din cate am aflat de la realizatorii Realitatea TV  in seara respectiva dupa terminarea galei, au existat niste criterii stricte pentru fiecare domeniu. De exemplu pentru categoria agricultura  au existat urmatoarele criterii: actionariat romanesc integral,capacitate de export dovedita, tehnologii moderne, capacitate inovativa, agricultura ecologica si fonduri europene atrase. Se pare ca in cazul nostru diferenta fata de ceilalti competitori a constat in existenta certificarii ecologice, in existenta relatiilor de colaborare cu partenerii germani  in ce priveste transferul de tehnologie cat si in ceea ce priveste clientii mari pe care ii avem pe piata germana si elvetiana. Datele au fost colectate prin intermediul ministerelor de profil si a Camerelor de Comert.
“Fac mai mult munca de birou si multe drumuri in tara si in Europa”
-    Ce rol aveti dvs. personal in  structura de conducere a societatii Multiagra?Sunteti  chiar agricultor de profesie?
-    Nu, nu sunt agricultor, desi chiar mi-ar fi placut pentru ca pamantul are un mesaj special pentru cei care il iubesc cu adevarat, aproape mistic as putea spune. Am un respect deosebit pentru cei care prin truda lor zilnica reusesc  sa ne puna pe masa alimente sanatoase.Am crescut la bunici la tara primii ani de copilarie si chiar iubesc  traditia si lumea satului. Dar  viata mi-a rezervat un alt traseu sau destin. Sunt economist de profesie iar rolul unui economist stiti care este, nu? Sa administreze, sa creeze bogatie si sa optimizeze.In cadrul Multiagra sunt director de dezvoltare, asta insemnand ca sunt cel care ma ocup de strategia de dezvoltare  a  activitatii. In anul 2006 in urma unor vizite in Germania am hotarat ca este de mare viitor agricultura ecologica si ma bucur ca cei din familie m-au inteles si au hotarat sa faca pasul acesta. Au urmat apoi ani de munca insemand colaborare cu consultanti  germani ai Universitatii din Bonn recunoscuti pentru  experienta  lor in acest domeniu.
-    Este o afacere de familie?
-    Da, este o afacere inceputa de tatal meu in urma cu aprox.15 ani cand a arendat primele 10 ha. Astazi terenul pe care il are Multiagra in arenda este in jur de 1500 ha. Poate nu e un lucru de neglijat ca in zona respectiva oamenii au cui sa lase pamantul in administrare si nu e lasat parloaga ca in alte parti. Societatea are un numar de aproximativ 40 de angajati dintre care trei sunt ingineri agronomi. Tatal meu e daca vreti un agricultor facut, adica a invatat agricultura din carti, din pasiune, el fiind economist la baza. El e omul care sta 7-8 ore pe zi pe camp, eu sunt cel care fac mai mult munca de birou si multe drumuri in tara si in Europa: analize financiare,negocieri de contracte,participari la expozitii,proiecte europene,stabilire de parteneriate,etc.


“I have  a dream”
-    De ce v-ati implicat alaturi de familie?
-    In anul 2005  a trebuit sa iau o decizie importanta:s a raman in Bucuresti unde imi facusem studiile si sa urmez o cariera in domeniul financiar bancar  sau sa ma intorc in Botosani? Am ales sa ma intorc si nu imi pare rau. Desi cand ma intalnesc cu colegii mei de facultate care acum toti ,dar absolut toti din seria noastra, vreo 30 de insi, sunt directori de sucursale bancare  sau in multinationale in Bucuresti  ma incearca o usoara nostalgie.
-    Atunci de ce v-ati intors totusi?
-    Pentru ca...I have  a dream...cum spune americanul,sau pe romaneste, pentru c a am un vis... si visul asta e legat de Botosani d e locurile si de oamenii de aici. Chiar iubesc locurile si oamenii de aici care cred ca sunt deosebite,  dar pana acum de multe ori soarta nu a fost de partea lor.Vreau ca oamenii de aici sa devina mandri de orasul lor, de istoria lor si increzatori in viitorul lor. Spuneam acum ceva vreme ca vreau sa “reasez”  Botosaniul pe harta Romaniei si sa renasc demnitatea oamenilor de aici. Cred ca aducerea trofeului  “10 pentru Romania” la Botosani  este doar un mic pas in ceea ce mi-am propus si multumesc  lui Dumnezeu pentru  aceasta  sansa extraordinara!
“Ce ii voi spune baietelului meu care acum are 3 ani cand va creste?”
-    Asa  v-ati hotarat sa va implicati si in politica ?
-    Cu  siguranta.Mi-am dat seama ca schimbarea  se  realizeaza extrem de lent din pozitia avuta in domeniul privat. Doar o implicare publica care sa poata atrage sustinerea unei mase critice de populatie  poate duce la schimbari accelerate  si de esenta. Chiar daca din punct de vedere personal  nu e comod sa te expui public si sa iti asumi toate riscurile pe care le implica viata publica in Romania, trebuie totusi sa facem acest pas si ma refer aici la generatia mea, cei in varsta de 35-40 de ani. Noi avem  cel putin o obligatie morala fata de generatiile mai in varsta de care trebuie sa avem grija pentru tot ce au construit si ne-au lasat,daca va uitati in jur tot ce avem noi e construit de ei cu sacrificii. Blocurile in care locuim, fabricile  atatea cate au mai ramas, centrale termice, drumuri, etc  totul a fost realizat de ei cu un pret enorm. Care e raspunsul nostru fata de ei atunci cand ne spun ca pensia nu le ajunge,ca nu sunt respectati, ca au fost  uitati? Vedeti, despre asta e vorba... suntem sau nu o comunitate? Ne ajutam si ne respectam intre noi sa ne izolam fiecare in interesul sau? Si  apoi e vorba de generatiile care vin. Ce ii voi spune baietelului meu care acum are 3 ani cand va creste? Probabil copiii nostri ne vor intreba: unde erati voi atunci cand Romania se indatora intr-un asemenea hal punand sub semnul intrebarii independenta generatiilor viitoare? Unde erati atunci cand tara se vindea la bucata? Unde erati voi cand medicii si profesorii plecau din tara din cauza conditiilor mizere de existenta? Unde erati voi  cand impostura era promovata drept valoare? Ce ati facut voi atunci sa opriti toate astea?
-    Sa terminam intr-o nota optimista totusi.Ce veti face de Sarbatori?
-    Voi  fi in Botosani alaturi de familie asa cum e traditia si as vrea sa trasmit si un mesaj botosanenilor: dragi botoșăneni, Lumina Sărbătorilor Creștine să ne călăuzească și să ne îndrume către bucurie, către dragoste în familie și între prieteni, către bunăstare și adevăr!