La doar 24 de ani, Oana Puşcaşu este deja un nume în viaţa publică botoşăneană, are o carieră în plină ascensiune şi este întotdeauna identificată cu muzica, talentul, dorinţa de a accede cît mai sus, dar şi un curaj aparte pentru lucruri noi, care să îi aducă mai multe satisfacţii profesionale. O dovadă în acest sens este candidatura sa la postul de director al Filarmonicii de Stat Botoşani, gest care pe de o parte i-a atras o serie de simpatizanţi, iar pe de altă parte i-a adus şi răutăţi din partea unora care i-au contestat lipsa experienţei pentru ocuparea unui asemenea post. A absolvit Universitatea Naţională de Muzică Bucureşti - Facultatea de Compoziţie, Muzicologie şi Pedagogie Muzicală, disciplinele compoziţie jazz-muzică uşoară,  istoria muzicii, cu media 10, este în anul doi la master, la aceeaşi universitate şi concomitent, în anul 3 la Facultatea de Management din cadrul Universităţii Spiru Haret Bucureşti. Pe viitor îşi doreşte obţinerea unui doctorat în Irlanda sau Olanda, unde şi-a depus deja actele. Este preşedintele Asociaţiei Cheia Sol, fiind strîns legată de realizările unui număr însemnat de copii talentaţi botoşăneni care au confirmat la nivel naţional.

„O să învăţ data viitoare să fac un proiect de 25 de pagini”
- Să începem cu ceva de actualitate şi anume candidatura ta pentru postul de director la Filarmonică, dar şi modul în care ai fost tu descalificată. A fost o decizie luată pe nedrept de comisie?
- Eu nu contest decizia lor, nu am experienţa lor profesională, nici nu mă pot implica foarte mult în acest subiect, eu doar sunt încîntată de experienţa pe care acum am acumulat-o cu acest proiect, mi-a ajutat foarte mult, îmi ajută şi în cariera mea viitoare, am învăţat foarte mult, am cunoscut mai mult instituţia Filarmonica, avînd caietul de obiective, cu toate premiile lor, toate cifrele, mi-a prins bine. O să învăţ data viitoare să fac un proiect de 25 de pagini (rîde), deci chiar nu contest decizia lor, sunt tînără, am timp să realizez mult mai multe lucruri şi tot ce mi-am propus şi nu a fost ţelul meu în viaţă să devin director la Filarmonica de Stat din Botoşani, cu toate că îi apreciez pe oamenii care lucrează acolo şi tot ce au realizat ei pînă acum.
- Concret, de ce lucrarea ta avea mult mai multe pagini decît era prevăzut în caietul de sarcini?
- Poate pentru că am avut mai multe idei pe care le-am dezvoltat probabil prea mult, nu am luat în considerare foarte mult acest criteriu, să ajung pînă în 25 de pagini şi primele pagini făceau parte oarecum din caietul de obiective şi trebuia să le scriu. În schimb cred că ideile mele de fond au fost OK aveam o strategie bună de marketing dar, data viitoare o să mi-o promovez, poate o să am ocazia să o pun în practică.

„Am vrut puţin să schimb imaginea Filarmonicii”
- Apropos de strategia ta de marketing şi ideile pe care ţi le-ai conturat în acest proiect de management, ai putea dezvălui în linii mari cîteva dintre ideile tale?
- Pot să vă dau şi proiectul dacă vreţi să vedeţi (rîde). Eu am propus realizarea unui site al Filarmonicii, pentru că multe filarmonici din ţară au site-ul lor propriu care ar face cunoscută activitatea, concertele şi toate chestiile legate de Filarmonică. Botoşănenii ar şti şi atunci s-ar lucra mai uşor şi pe marketing, chiar am susţinut că ar fi nevoie de acest compartiment în Filarmonică care nu este, am venit cu nişte idei puţin mai noi, să zicem aşa inovative, muzică experimentală, electronică, concerte de jazz simfonic, pop simfonice, am vrut puţin să schimb imaginea Filarmonicii şi am vrut să mă adresez şi altor categorii de oameni, nu numai celor la care se adresează momentan Filarmonica. Am vrut să schimb imaginea ei total şi să aduc oamenilor şi botoşănenilor dorinţa de a asculta muzică şi întotdeauna să vadă că ceva nou se întîmplă şi oameni cunoscuţi vor veni, vin şi acum, dar poate că era mai bună structurată strategia mea.
„Chiar anul trecut a venit şi televiziunea B1 să filmeze”

- Pentru cei care nu ştiu care este legătura ta cu această instituţie şi de ce ţi-ai depus candidatura tocmai acolo…
- Mi-am depus candidatura la Filarmonică pentru că şi în 2008 şi în 2009 am avut două proiecte cu Filarmonica şi anume concertele de Crăciun. Au ieşit foarte frumos şi chiar anul trecut a venit şi televiziunea B1 să filmeze acest concert, a fost dat în prima zi de Crăciun pe un post TV naţional şi în a doua zi de Crăciun a fost dat. Am fost sunată de profesori de-ai mei de la facultate care mi-au spus „felicitări, te-am văzut cu orchestra la televizor”, deci dintr-o dată s-a schimbat puţin imaginea Filarmonicii din Botoşani. Este un lucru care l-a mulţumit pe directorul actul, pe dl. Dan Mircea şi mi-a propus dacă m-ar interesa şi…”cred că ar fi bine, tu ai viziunea nouă, ai terminat Conservatorul, profesorii tăi de acolo te cunosc, te ştiu de studentă bună, ai avut colaborări frumoase, oamenii chiar au nevoie de cineva tînăr, majoritatea din Filarmonică fiind de altfel instrumentişti tineri, ai putea să te înţelegi, să vii cu concepţii noi, cu idei, cu proiecte…”. Şi atunci am zis că aş încerca, într-o primă fază am stat puţin pe gînduri pentru că, nu ştiu, mă interesează ideea de a merge la un doctorat în străinătate, de altfel mi-am depus şi actele dar, gîndindu-mă aşa am zis că poate ar fi o variantă să realizez ceva aici şi să îmbunătăţesc ceva pentru că dl. Dan Mircea şi-a făcut treaba foarte bine pînă acum şi a muncit pentru ca Filarmonica să existe în continuare şi să îi ajute pe toţi. Acum nu a fost să fie, data viitoare.



„Am mai auzit comentarii că nu aş avea nici o treabă cu muzica simfonică”

- Şi cu asta mi-ai răspuns şi la întrebarea care urma în legătură cu motivul care a stat la baza sprijinului acordat de actualul director, Dan Mircea…
- Nu e neapărat singurul motiv, eu la Conservator am studiat muzică clasică în primul rînd şi după aia compoziţie clasică, muzică pop, muzică uşoară. Am mai auzit comentarii că nu aş avea nici o treabă cu muzica simfonică, cu muzica clasică, ei Conservatorul în primul rînd se bazează pe muzică simfonică, clasică, orchestraţie, teoria instrumentelor, compoziţia. În primul rînd, la compoziţie trebuie clar să ştii istoria instrumentelor, trebuie să ştii să cînţi la instrumente, asta e baza mea şi după aia muzica uşoară şi jazz. De altfel, am mai auzit comentarii că eu lucrez cu copiii şi nu am ce căuta să lucrez cu oamenii mari. Cu copiii lucrez pentru că iubesc copiii şi sunt talentaţi, eu la rîndul meu cînd am fost mică şi încercam să fac ceva nu am obţinut sprijinul de care aveam nevoie şi mi-am promis încă de cînd eram mică, că eu o să încerc să îi ajut pe cei mici, să încerc să îi susţin, să le fiu aproape, deci pur şi simplu este o pasiune a mea.

„Sunt apolitică”

- Eşti membră a vreunui partid politic?
- Nu sunt, sunt apolitică şi asta este o condiţie de a avea şi un ONG, pentru că sunt preşedinta Asociaţiei Cheia Sol, deci nu aş avea voie să fiu într-un partid politic şi nici nu vreau momentan.
- Şi nu crezi că acesta este principalul motiv pentru care ai fost descalificată, adică nu crezi că dacă ai fi făcut parte din partidul care trebuia ai fi avut mai multe şanse?
- Nu, nu cred că acesta este motivul…(rîde), probabil că numărul de pagini nu a corespuns cu cerinţele din caietul de obiective şi eu cred că ăsta a constituit motivul.

„Am cîntat şi voi cînta în continuare muzică pop”

- Spune-mi cîteva cuvinte în linii mari despre activitatea Grupului Cheia Sol.
- Deci pot să vă spun că acum pe 19 decembrie vom avea un spectacol la teatru, noi organizăm spectacole, avem proiecte cu Primăria, copiii au cîntat de doi ani în Parcul Mihai Eminescu în fiecare săptămînă, am participat la Eurovision Junior cu trei numere din Botoşani, trei copii care au reprezentat Botoşaniul, mergem la concursuri, avem premii, inclusiv acum ultimele premii sunt obţinute de Oana Tabultoc premiul 1 şi trofee la concursuri naţionale, muncim foarte mult doar pentru a promova aceşti copii talentaţi, acesta este scopul organizaţiei şi pînă acum am reuşit. Dar noi vă învităm pe data de 19 decembrie la spectacol.
- Să înţeleg că Oana Tabultoc este cel mai bun produs al Grupului Cheia Sol pînă în prezent, care a reuşit să ducă numele Botoşaniului la nivel naţional?
- Nu, nu, nu numai, toţi copiii sunt valoroşi. Miruna Buză, Claudia Rusu au reprezentat Botoşaniul la Eurovison, Bogdan Bidaşcă, Liliana Sposub, Amalia Hrom, Ioana Frăsinescu, Andreea Prisacariu, Ştefana Tincu, Alexandra Mera care este şi Miss Boboc Botoşani, Costinel Bălan, Ioana Mititelu, Andreea Popovici, Diana şi Cosmina Cozma, toţi copiii sunt foarte talentaţi, toţi sunt diferiţi, tocmai de aia lucrez cu ei, cu personalitatea lor şi nu încerc să le impun stilul meu, pentru că eu am cîntat şi voi cînta în continuare muzică pop, nu încerc să îmi impun stilul meu asupra copiilor.
„Pe dl. Sîrbu îl admir pentru ce este, îl respect, nu am nici o problemă cu d-lui”

- Cum vezi în continuare colaborarea ta cu Filarmonica Botoşani avînd în vedere ultimele evenimente care s-au petrecut?
- Nu cred că o să se schimbe cu ceva colaborarea mea pentru că Filarmonica este formată din instrumentişti în primul rînd, deci oamenii care sunt trup şi suflet acolo. Iar acei oameni au fost bucuroşi de colaborarea noastră pe care am avut-o şi nu cred că va schimba cu ceva. De altfel pe dl. Sîrbu (cîştigătorul concursului pentru funcţia de manager al Filarmonicii – n.r.) îl admir pentru ce este, îl respect, nu am nici o problemă cu d-lui, nu suntem concurenţi, chiar nici o problemă nu avem.
- Şi pentru că a venit vorba despre dl. Mihai Sîrbu, crezi că este el persoana potrivită pentru a prelua conducerea acestei instituţii?
- Părerea mea cred că este inutilă. Părerea comisiei este importantă şi dacă ei au hotărît că dl. Sîrbu este cel mai potrivit probabil că aşa este.

Interviu realizat de Gabriela ERDIC



Cîteva dintre ideile Oanei Puşcaşu din proiectul de management pe care l-a înaintat comisiei de evaluare şi examinare a concursului pentru conducerea Filarmonicii:
-achiziţionarea unui autocar sau a două microbuze
-obţinerea unui sediu propriu, varianta aleasă fiind accesarea unui proiect prin Programul Operaţional Regional
-cursuri de perfecţionare pentru instrumentişti
- Festivaluri de Muzica Romaneasca, concerte promoţionale cu ocazia Zilelor
Eminescu, Zilelor Enescu, Zilei Europei, Zilelor Oraşului
- conferinţe muzicale realizate de compozitori contemporani (Dan Dediu, Doina
Rotaru, etc.)