INTERVIU Ada Macovei : „Sunt deranjant de tînără"

 

Prima femeia care conduce învăţămîntul botoşănean este probabil şi prima într-un nealcătuit încă top al şefelor de instituţii ca mediatizare şi comentarii. Tocmai şi de aceea Ada Macovei a ales de curînd să îşi mai rărească din apariţiile publice. Inspectorul şcolar general are 33 de ani şi ocupă funcţia din 2009, cu o întrerupere de cîteva zile, în toamna anului trecut, cînd în urma unei hotărîri a instanţei Horia Negrescu a trebuit reinstalat pe acest post. În prealabil, timp de cinci ani a activat ca expert în educaţie, tot la Inspectoratului Şcolar Judeţean, în cadrul Proiectului pentru Învăţămînt Rural finanţat de Banca Mondială şi Guvern. Este doctor în chimie, iar din 2008 este consilier judeţean.

„Sînt prima femeie care conduce sistemul de învăţămînt botoşănean”

- De ce aţi ales să vă luaţi această pauză de apariţii în mass-media?
- Cred că şi cu această pauză apar cel puţin la fel de frecvent ca înainte, dacă nu şi mai frecvent. Avem purtător de cuvînt în cadrul Inspectoratului Şcolar începînd de anul acesta, anul trecut nu a fost posibilă lăsarea acestei sarcini unui inspector. Sînt liberi la a transmite mesaje din interiorul instituţiei şi inspectorii generali adjuncţi şi inspectorii de specialitate atunci cînd au probleme punctuale de soluţionat. Nu ştiu dacă se poate numi cu adevărat pauză, doar, eu ştiu, evitarea sufocării publicului cu acest nume care a ajuns să fie atît de interesant şi de bine vîndut.

- Cum a devenit atît de interesant şi de bine vîndut?
- Nu ştiu.

- A cui este meritul?
- Probabil deranjează foarte mult pentru că, după cum ştiţi, sînt prima femeie care conduce o instituţie cu 7.000 de oameni şi anume Inspectoratul Şcolar. Pe lîngă faptul că este un număr foarte mari de angajaţi în sistemul de învăţămînt, de aproape 7.000, iar familiile lor, cu siguranţă, sînt interesate de ceea ce se întîmplă în sistem, prin sistemul educaţional a trecut absolut toată lumea într-o etapă a vieţii astfel încît învăţămîntul este şi rămîne o temă, mai mult decît de interes public şi de interes general, rămîne o temă de actualitate. Este clar că sînt prima femeie care conduce sistemul de învăţămînt botoşănean şi la o vîrstă care poate să fie deranjant de fragedă, aşa cum mi-au spus foşti colegi. Sînt deranjant de tînără, cu alte cuvinte. Probabil că am prins şi o etapă nu tocmai favorabilă, e vorba de acest an şi jumătate de mandat în care s-au întîmplat, pe lîngă lucruri pozitive şi demne de remarcat, şi o serie de situaţii neplăcute pentru mine ca manager de sistem şi pentru angajaţii din învăţămînt. Este vorba de reducerile de personal, de schimbări de mentalitatea în rîndul cadrelor didactice, a managerilor de şcoli, chiar în echipa corpului de inspectori.

„Sînt lucruri care au mers prea departe în sistemul de învăţămînt”

- Şi să înţelegem că sînt oameni care au ieşit din sistem şi care acum se răzbună?
- Nu, poate fi oricine şi nu cred că este interesant cine sînt cei care comentează şi cine sînt cei dispuşi la a face rău în mod gratuit. Este mai important că sînt destul de multe aceste persoane, destul de agresive, iar de multe ori nivelul de pregătire al acestora nu este pe măsura aşteptărilor mele, lucru care reiese din calitatea slabă a scrisului în comentariile care apar pe net.

- Numai în această vară au existat trei scandaluri în învăţămînt care s-au terminat cu plîngeri la Parchet, lucru care în mandatele precedente nu se întîmplau poate în maxim patru ani...
- Care nu s-au întîmplat, de fapt.

- S-au care nu s-au întîmplat deloc, eu am vrut să fiu mai fin. Invariabial se asociază aceste lucruri cu imaginea şefului din educaţie.
- Sîntem porniţi pe o reformă care, cu sau fără mine, trebuie înfăptuită. Sînt lucruri care au mers prea departe în sistemul de învăţămînt şi care erau cunoscute şi arhicunoscute şi de elevi, şi de părinţi, de întreg corpul profesoral, cu privire la tentativele şi la modalităţile clare de fraudare ale examenelor naţionale, iar faptul că de anul acesta nu s-a mai permis fraudarea examenului de bacalaureat sau, mai mult decît atît, am încercat pe toate căile şi mijloacele posibile să diminuăm acest fenomen, cred că este un lucru care a deranjat, care, cu siguranţă, a făcut furori prin sistem.

„10% din total nu este o schimbare majoră în ceea ce priveşte managamentul unităţilor de învăţămînt”

- De ce se schimbă atît de mulţi directori la începutul fiecărui an de învăţămînt? Numai ultima oară au fost 20 şi ceva.
- 20 din 150, nu este un procent...

- Şi au mai fost vreo 20 şi anul trecut.
- Da, este un număr normal din punctul nostru de vedere pentru că, pe de o parte, au fost cîteva cereri de pensionare, pe de altă parte au fost cîteva cazuri în care directorii au renunţat din diferite motive şi am chiar două sau trei exemple de cadre didactice care suferă de boli cumplite şi care au renunţat din acest motiv la funcţia de director şi dacă le vedem din cele 23 cîte sînt, de fapt, înlocuiri, ele nu sînt decît undeva pînă în 10-12, iar la 10% din total nu este o schimbare majoră în ceea ce priveşte managamentul unităţilor de învăţămînt şi al IŞJ-ului.

Ada Macovei

"Nu mai mult de 35% dintre directori sînt PDL"

- Reproşul general este că aceste schimbări sînt politice, adică pleacă nişte oameni de la partidele din opoziţie şi vin nişte oameni de la partidul de la putere.
- Da, sînt reproşuri, din punctul meu de vedere, gratuite pentru că nimeni n-a încercat... Eu nu pot face lucrul acesta şi nimeni n-a încercat să facă un sondaj în rîndul directorilor să vadă care este realitatea. Din datele pe care le avem, nu mai mult de 35% dintre directori sînt PDL, ceilalţi cu siguranţă că aparţin altor formaţiuni politice. Este puţin probabil, mai ales în mediul rural, ca directorii de şcoală să nu aparţină unei formaţiuni politice.

- Aţi făcut un recensămînt politic sau...?
- Nu, am încercat la ultima şedinţă pe care am avut-o cu directorii, pe o foaie de hîrtie albă, la ieşirea din sală fiecare să treacă cu litere de tipar, ca să nu poată fi nimeni bănuit de nimic, doar dacă face dintr-un partid politic sau nu şi acolo, prin, eu ştiu... la o primă privire cam asta a reieşit.

- Datele respective sînt verificate?
- Nu.

- Adică, pînă la urmă vă bazaţi pe sinceritatea sau nesinceritatea acestor persoane.
- Da, da. Foarte puţine cadre didactice sînt consilieri locali ai unor partide, iar ceilalţi pot să aibă carnet de membru de partid, să nu fi activat niciodată, să fie activişti politici fără carnet de membru de partid sau, pur şi simplu, să servească interesele şcolii şi nu ale unui partid politic.

Inspectorul Siminiceanu – „Dacă postul nu există, nu se poate reintegra”

- Anul trecut, în preajma deschiderii anului de învăţămînt, au fost disponibilizate şi cîteva cadre din Inspectorat. S-au deschis procese şi unele au şi cîştigat. Nu înseamnă că aţi greşit atunci?
- Nu, nu înseamnă că am greşit. Au fost trei inspectori care au atacat Inspectoratul Şcolar, doi care nu au dorit reintegrarea, ci doar plata drepturilor, iar unul dintre ei am înţeles că are o hotărîre judecătorească pe care încă nu o avem la Inspectoratul Şcolar, care nu a ajuns încă, probabil că este în stadiu de redactare. Din presă am văzut că s-ar fi dispus reintegrarea d-lui. Este vorba de o reintegrare pe un post care nu mai există pentru că atunci, în 2009, din cele două posturi de învăţători a rămas unul singur şi din cele două posturi de inspectori pentru resurse umane a rămas unul singur. Fiind vorba de detaşare în interesul învăţămîntului, legea nu poate obliga pe nimeni altcineva, iar legea nu poate decide care dintre inspectori să rămînă, fiind vorba de detaşare în interesul învăţămîntului. Celor doi inspectori, ambii fiind cu concurs, şi d-na Robu, şi dl.Siminiceanu, măsura aplicată a fost una legală. Ambele contracte manageriale au fost încetate prin reorganizarea instituţiei, prin faptul că a rămas un singur post pentru învăţămîntul primar din cele două existente, iar la momentul acestei reorganizări, de aici încolo, din momentul în care a rămas un singur post, este în competenţa inspectorului şcolar general să numească prin detaşare în interesul învăţămîntului una din cele două persoane sau alta.

- Dar faptul că instanţa a dat dreptate inspectorului Siminiceanu înseamnă că el trebuie reîncadrat, înseamnă că el nu trebuia dat afară, dincolo de existenţa sau inexistenţa unui post la ora actuală.
- Nu, înseamnă că trebuie reintegrat, dar nu există postul şi dacă postul nu există nu îl putem reintegra pe un post care nu există. Deci, dacă postul nu există, nu se poate reintegra, iar dacă se poate face reintegrare pe acest post care deja există înseamnă că o instanţă de judecată dă o soluţie favorabilă unui om în detrimentul altuia, ceea ce nu este corect şi nu este legal.

„Nu cred că am afectat în nici un fel imaginea partidului”

- Sînteţi şi consilier judeţean şi sînteţi susţinută aici, la IŞJ, de partidul de guvernămînt. Spuneaţi că sînteţi oarecum afectată de comentariile apărute în presă vis-a-vis de activitatea dvs. Vi s-a reproşat vreodată la partid acest lucru? Eu ştiu, că toate aceste comentarii s-ar răsfrînge asupra imaginii partidului la Botoşani.
- Nu.

- Aveţi susţinere în continuare?
- Cu siguranţă, nu cred că am afectat în nici un fel imaginea partidului. V-am mai spus, la 6 comentarii răutăcioase din 2.000 de vizualizări nu cred că este un număr semnificativ.

- În ce relaţii mai sînteţi cu preşedintele Consiliului Judeţean. Vă întreb acest lucru datorită faptului că la unele şedinţe de CJ, la anumite proiecte, aţi fost unul dintre consilierii PDL care ori v-aţi opus iniţiativelor d-lui, ori aţi avut iniţiative contrare cu ale d-lui.
- Relaţiile consilierului judeţean Ada Macovei în raport cu preşedintele Consiliului Judeţean au fost şi vor rămîne întotdeauna acele de colaborare pentru că, la urma urmei, trebuie să lucrăm cu toţii în interesul cetăţenilor judeţului. Ada - ISJAsta nu înseamnă că voi accepta vreodată să ridic mîna fără să trec prin prisma experienţei şi prin prisma propriei judecăţi acel proiect de hotărîre, nu înseamnă că nu mă voi opune cînd voi considera că nu pot să fiu de acord cu anumite lucruri. Şi vă reamintesc de acel caz, care cu siguranţă că va reintra în atenţia colegilor mei din Consiliul Judeţean, de alocare de fonduri pentru Grupul Şcolar „Alexandru Vlahuţă” Şendriceni, cînd, printre alte multe zeci de miliarde, au fost ascunse şi acele 3 miliarde pentru asigurarea căldurii la Grupul Şcolar Şendriceni şi am refuzat să privez judeţul de atîţia bani doar pentru a-mi atinge interesul de a asigura copiilor din Şendriceni confortul termic.

„Florin Ignat a votat împotriva intereselor grupului şcolar”

- Apropos de Consiliul Judeţean, mi-am adus aminte acum că a existat la un moment dat un proiect de hotărîre privitor la Darabani şi implicit la grupul şcolar de acolo. Directorul de acolo, Florin Ignat, care este şi consilier judeţean, a votat contrar dvs. şi într-o lună, două şi-a pierdut funcţia de director.
- A, nu, nu, n-a votat contrar intereselor mele, a votat contrar intereselor comunităţii din care făcea parte.

- Asta este părerea dvs., părerea d-lui era alta.
- Nu, nu, a votat împotriva intereselor grupului şcolar. Deci, a votat o reducere de cheltuieli la Darabani în interesul altor localităţi, iar el era directorul Grupului Şcolar din Darabani, cel care este finanţat prin bunăvoinţa Consiliului Local şi, bineînţeles, în limita fondurilor pe care le are Consiliul Local.

- Nu a fost o răzbunare din partea dvs. faptul că în cîteva săptămîni şi-a pierdut postul?
- Nu şi l-a pierdut, i-a încetat contractul de management, iar directorul pe care l-am numit cu siguranţă că este unul capabil şi care se va descurca.

„În 2013 probabil voi fi la catedră liniştită”

- O să candidaţi la alegerile din 2012?
- Este prea devreme să mă pronunţ acum.

- Atunci, poate îmi spuneţi unde vă vedeţi peste doi-trei ani, tot aşa, prin luna octombrie. În 2013, de exemplu...
- În 2013 sau 2012?

- În 2013.
- Nu m-am gîndit aşa departe, sînt mulţi ani pînă atunci. Probabil voi fi la catedră liniştită şi ocupîndu-mă de copilul meu, care, cu siguranţă, va fi atunci mai mare şi va avea mai multă nevoie de sprijin în redactarea temelor, portofoliilor pentru şcoală şi aşa mai departe.

Interviu realizat de Sergiu BĂLĂŞCĂU