Instituția statului pe care nu o vizitează aproape nimeni 

Sediul acestei instituții se află pe strada Trandafirilor, aproape de Spitalul de Pneumoftiziologie. Sigla mare de pe clădirea de culoare albă este probabil citită de trecători, însă fără să suscite un interes prea mare. Duce cu gândul la o activitate tehnică din domeniul agriculturii, iar orășenii lasă astfel de gânduri în grija celor care trăiesc în mediul rural.

De altfel, OSPA este una dintre instituțiile în care jurnaliștii ajung o dată la câțiva ani. Unitatea în care nu a ajuns vreodată vreun ministru al Agriculturii. Adrian Oros a vizitat în ultimii doi ani județul Botoșani în mai multe rânduri, însă nu s-a oprit niciodată la OSPA. Nici parlamentarii de Botoșani nu prezintă vreun interes deosebit pentru această unitate a statului.

Oamenii de acolo lucrează aproape uitați de lume. Își amintesc de ei cei care au nevoie de serviciile lor, dar și aceștia sunt rari.

Incursiune la OSPA 

Așa se face că în dimineața zilei de 2 august 2021 am ajuns la sediul acestui OSPA. Ușa de la intrarea principală, încuiată, binecunoscutul afiș privitor la restricțiile cauzate de pandemie, în centru. La un ocol al clădirii, în spate, un bărbat meșterea ceva într-o magazie metalică. Ulterior, am aflat că este nea Culiță, omul bun la toate din instituție. El a fost cel care a descuit ușa și mi-a oferit îndrumările necesare pentru a ajunge la etajul al doilea al clădirii, unde se află atât biroul directorului, cât și aproape jumătate din colectiv.

Clădirea emană comunism și cel mai probabil că nu a mai văzut o mână de var tocmai din ”Epoca de aur”. Aveam să aflu ulterior că a fost construită în 1978. O eventuală reabilitare, cu o recompartimentare de birouri pentru a se folosi toată suprafața imobilului, ar presupune un efort financiar considerabil. Iar angajații nu și-ar mai lua salariile vreo trei ani, pentru că unitatea rezistă din autofinanțare și programe naționale.  

Romeo Dughilă, inginer agronom de profesie, conduce OSPA din postura de director. Colectivul său este format din șapte oameni, cu tot cu el. Mai lucrează în această instituție un contabil, două doamne inginer chimist, doi pedologi și nea Culiță care este electrician, șofer, muncitor sau îngrijitor de spații verzi.

Directorul Romeo Dughilă nu se afla la serviciu, fiind în concediu. Iar locul său nu a fost preluat de cineva anume, printr-o dispoziție de delegare de atribuții. Nu este necesar, mai ales în condițiile în care zile întregi ușa principală este deschisă doar de câteva ori, exclusiv de angajați.

Într-unul dintre birouri lucrau cei doi pedologi angajați în OSPA. Înconjurați de tot felul de dosare, în fața unor birouri care au văzut și zile mai bune și a unor computere în fața cărora trebuie sî te înarmezi cu multă rădbare. Locul aproape că suspină după o „mână de femeie”, însă cei doi bărbați nu par să observe asta. Sunt concentrați pe ceea ce au de făcut.

Cel tânăr este Iulian Axinciuc, în vârstă de 39 de ani, angajat în OSPA din 2015 (foto jos)

Colegul său, nu cu mult mai în etate, este suceveanul Adrian Curaleț, care este și el pedolog la Botoșani din martie 2017. Înainte de a participa la concurs pentru postul de la Botoșani, a lucrat aproape două decenii în instituția similară de la Suceava. S-a regăsit mai bine în micul colectiv de la noi, așa că face naveta pentru a veni la serviciu.

I-a luat locul unui fost pedolog care a ales să plece în străinătate. „Am avut colegi care deși aveau experiență, după 4 ani de zile au plecat în Anglia la spălat vase”, povestește Iulian Axinciuc, colegul suceveanului.

„Suntem în lume puțini rămași”

Acesta din urmă, pedolog și el de profesie, a activat în domeniul privat în decorațiuni interioare, însă și-a dat demisia și s-a angajat la Oficiul de Studii Pedologice, la un salariu redus la jumătate. Face însă ce-i place: „cu geografia sunt puține locuri în care poți să muncești”, recunoaște el. Ar fi putut să fie profesor și să predea geografia, însă nu s-a regăsit în acel „tablou”.

„Venind din privat am renunțat, da, pentru că îmi place să lucrez aici, cu natura”, explică mai departe Iulian Axinciuc, și nu pare să-și regrete decizia. Este înconjurat de fluturi și tot felul de insecte pe care le adună când merge în teren pentru activitățile ce țin de pedologie. Este una dintre pasiunile sale, născută din iubirea față de natură.

Se află printre puținii tineri care au optat pentru această profesie: „studiile sunt în general complicate, lumea fuge de ele. Mulți se împiedică în facultate de disciplinele respective și la agronomie, și la geografie”.

Este imediat completat de colegul sucevean: „Noi, nu știu, dacă în rețeaua OSPA mai suntem 100 de pedologi în toată țara. Cu agrochimiști și ingineri suntem vreo 370, cu tot cu directori. Avem personalul plafonat de ani de zile, cred că din 2014 sau 2013. Suntem în lume foarte puțini rămași”.

Ei sunt doctorii pământului

Pedologii sunt cunoscuți drept „doctorii pământului”. Iar activitatea lor este orientată spre studierea diverselor tipuri de sol existente în zonele în care activează. În unele extrem de aglomerată, în altele redusă, cum este și Botoșaniul care nu este nicicum o zonă industrializată, cu mult trafic sau combinate de amploare.

„Ei o duc puțin mai bine”, spune unul dintre pedologi făcând referire la colegii din alte județe mai dezvoltate ale țării, unde periodic sunt făcute analize la sol și dispuse tot felul de măsuri de fertilizare.

„Din păcate, noi suntem așa, mai...”.

Ideea rămâne în aer.

Cei doi pedologi nu se sfiesc să vorbească despre activitatea lor, în lipsa directorului. Și nici nu au privit cu suspiciune prezența neanunțată a presei, în instituție. Pentru ei nu există „nu aveți voie să fotografiați” sau „trebuie să cereți voie”. Cu atât mai mult cu cât, nefiind obișnuiți cu ziariștii, în mod paradoxal, au arătat o deschidere totală, spre deosebire de alte instituții care ridică mai multe „pretenții”.

Ce este OSPA?

„Suntem o instituție pe autofinanțare, lucrăm ca prestatori de servicii efectiv, ori către privați, ori către Ministerul Agriculturii. Banii noștri sunt 100% din autofinanțare”, îmi explică Adrian Curaleț, pedologul sucevean.

„Există programe care se întind pe durata a 10 ani, care se referă la calitatea solului, pe toată România. Acelea sunt plătite de Ministerul Agriculturii. În fiecare an se alocă fonduri pe la începutul anului, sau la începutul primului trimestru, iar noi trebuie să facem studii care se reactualizează, se introduc într-o bază de date națională care este disponibilă la Institutul de Cercetări Pedologice din București”

Adrian Curaleț, pedolog OSPA Botoșani

Sunt la finalul unui program început de câțiva ani:

„În prezent lucrăm la amenajamentele pastorale, un alt program național, de șase ani, din 2015. În 2013 s-a făcut legislația, a durat un an sau doi până s-a făcut metodologia de aplicare și din 2015, practic mergem în fiecare comună și studiem pajiștile, pășunea și fâneața. Trebuie să facem rapoarte pentru Direcția Agricolă”,

Iulian Axinciuc, pedolog OSPA Botoșani

Ulterior, rapoartele sunt validate de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) și sunt necesare pentru obținerea subvențiilor acordate în segmentul agricol. Cei doi pedologi mai au de verificat nouă comune din județ și își termină misiunea cu amenajamentele pastorale.

„Mai facem studii și despre umiditatea din sol. Județul Botoșani este predispus la secetă. Noi nu avem soluri de calitatea 1, pentru că, cantitatea de precipitații este inferioară evapotranspirației, adică mai multă apă se evaporă din sol decât cade din cer. Cel mai bun teren este pe malul Prutului și dacă ați mers pe acolo vreodată, ați văzut cum arată solul acolo, este foarte negru, iar cultura în general nu are probleme. La polul opus sunt zonele în care sunt sărături, sol cu sare, o să vedeți o pojghiță albă, se pot vedea pe la Știubieni sau Podriga. În fiecare comună apare acest fenomen, dar pe suprafețe întinse, unele comune sunt afectate mai mult. La fel, unde sunt alunecări”,

Iulian Axinciuc, pedolog OSPA Botoșani

„Să mergi pe câmp pe vremea asta și să sapi gropi... câți ar face asta?”

Există și o serie de servicii oferite botoșănenilor, însă la nivel minimal. Iar sumele obținute sunt insuficiente pentru a putea supraviețui. „Dacă nu ar fi programele de la minister, nu am supraviețui. Dar și cu aceste fonduri de la minister au fost perioade în care ne-am luat banii cu întârziere, ministerul nu dă în fiecare lună bani”, explică tânărul pedolog botoșănean.

Colegul sucevean completează: „Procesul de alocare al banilor este uneori greoi, dar nu la nivel local”. Totul depinde de cum se pun lucrurile în mișcare la București, la Ministerul Agriculturii. De asta depinde soarta specialiștilor de la OSPA. Uneori mai sunt întârzieri, însă nu îngrijorătoare. Prin 2009 s-a întâmplat să întârzie salariile cu vreo șase luni.

În ciuda condițiilor de lucru sau a siguranței financiare pe termen lung, ultimii doctori ai pământului continuă să-și facă studiile necesare pentru raportare și să iubească natura. Și să se comporte ca o familie cu cei de la locul de muncă, pentru că alții din urmă, nu se știe dacă vor veni. „Să mergi pe câmp pe vremea asta și să sapi gropi... câți ar face asta?”, întreabă retoric Iulian Axinciuc.

„În primii trei, patru ani îmi venea să plâng. În fața profilului de sol, și singur. Îți pui 100.000 de întrebări. Și cum nu suntem mulți salariați, nici nu ai de la cine să înveți”.

Pedologia este știința geografică a studierii, controlării și îmbunătățirii solurilor în mediul lor natural. Pedologia se ocupă cu studiul proprietăților biologice, fizice, chimice și mineralogice ale solurilor, precum și cu legile care stau la baza formării, evoluției, distribuirii geografice, clasificării și fertilității acestora.

DESCARCĂ APLICAȚIA BOTOȘĂNEANUL PENTRU MOBIL: