O decizie dată luni de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) stabilește că nu este suficientă constatarea prezenței în corp a unei substanțe psihoactive, ci trebuie demonstrat că șoferului i-a fost afectată capacitatea de a conduce.
Șoferii care vor fi depistați cu unele dintre substanțele interzise pot suferi consecințe legale în măsura în care o expertiză medico-legală confirmă că acestuia i s-au afectat aptitudinile, a decis luni, 27 ianuarie 2025, ÎCCJ.
Pronunțarea unei decizii în acest caz a fost amânată de mai multe ori de către Înalta Curte de Casație și Justiție. Răspunsul a venit după ce Înalta Curte a fost sesizată de Curtea de Apel Brașov și Curtea de Apel Cluj.
Curtea de Apel Brașov și Curtea de Apel Cluj au cerut lămurirea sintagmei din lege „(n.red.: persoană) aflată sub influența unor substanțe psihoactive”:
„Se referă la o persoană care a consumat substanţe psihoactive sau la o persoană a cărei capacitate de a conduce un vehicul (pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii permisului de conducere) este alterată în urma consumului de substanţe psihoactive?”, a fost întrebarea Curții de Apel Cluj.
Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală de la ÎCCJ a stabilit că este nevoie și de demonstrarea faptului că a fost afectată capacitatea șoferului de a conduce.
„În cazul infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa substanţelor psihoactive, prevăzută de art. 336 alin. (2) din Codul penal, pentru realizarea condiţiei esenţiale ataşată elementului material al laturii obiective, aceea ca inculpatul să se fi aflat sub influenţa unor substanţe psihoactive, este necesar să se constate atât prezenţa în probele biologice a substanţei psihoactive, cât şi aptitudinea acesteia de a putea determina afectarea capacităţii de a conduce a autorului faptei”, a decis ÎCCJ.
Intervenția instanței supreme a fost cerută în contextul modificărilor legislative din ultimul an. Discuțiile din spațiul public s-au amplificat întrucât multe dintre aparatele drugtest utilizate de către Poliția Rutieră nu sunt calibrate, existând cazuri de rezultate fals pozitive care au dus la deschiderea unor dosare penale.
Art. 336: Conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe
Mai exact, în cazul alcoolului legea introduce un prag peste care stabilește că este afectată capacitatea de a conduce un vehicul, iar fapta reprezintă o infracțiune. În schimb, în cazul conducerii sub influența unor substanțe psihoactive nu există o prevedere clară.
Curtea Supremă a stabilit luni că „este necesar să se constate atât prezenţa în probele biologice a substanţei psihoactive, cât şi aptitudinea acesteia de a putea determina afectarea capacităţii de a conduce a autorului faptei”
„Scutește de latură penală o parte importantă din șoferii care iau tratamente medicamentoase”
Contactat de HotNews.ro, expertul Vlad Zaha, criminolog specializat în politicile publice împotriva traficului și consumului de droguri, a explicat ce înseamnă decizia de luni a ÎCCJ.
„Decizia ICCJ restabilește valoarea expertizei medico legale în dosarele de condus sub influență – nu este de ajuns ca substanță să se afle în corp, ci trebuie probat că afecta abilitățile de a șofa”, a explicat Zaha.
„Cazul de la care a inceput aventura asta e al unui șofer depistat cu metaboliți inactivi de cocaină, semn că în urmă cu peste 24 de ore de la momentul opririi în trafic, ar fi consumat cocaină. A fost achitat în instanțele inferioare pe baza concluziei raportului medico-legal unde se argumenta clar că nu era „sub influență”. Dar procurorii au spus „nu contează ce scrie acolo”, contează doar că există substanța în corp”, a detaliat expertul.
El spune că decizia de luni „scutește de latură penală o parte importantă din șoferii care iau tratamente medicamentoase sau au consumat substanțe ilegale cu mult timp în urmă, și eficientizează actul de justiție lăsându-l să se concentreze doar asupra influenței reale”.
„Asta nu înseamnă că se instaurează praguri terapeutice sau praguri legale de condus sub influență, însă se deschide poarta spre a reglementa în sfârșit șofatul cu tratamente medicamentoase de care unii șoferi au nevoie tocmai pentru a NU fi un pericol – totul de la amfetamine pentru ADHD până la benzodiazepine sau antipsihotice – avem nevoie în continuare de aceste reglementări, care nu vin automat cu decizia ICCJ, și trebuie făcute prin lege”, a explicat el.
(Foto: digi24.ro)
