Șefii de la Institutul Național de Statistică despre anomaliile din listele electorale – VIDEO 

La finele lunii aprilie a anului trecut Botoșăneanul scria despre o serie de anomalii electorale care apar pe listele de alegători. 

 

În municipiul Botoșani, spre exemplu conform rezultatelor ultimului recensământ mai erau puțin peste 90.000 de oameni. Pe listele electorale, cu drept de vot, erau aproximativ 94.000. 

 

Iar votează morții?!? Municipiul Botoșani mai are doar vreo 70.000 de locuitori cu drept de vot, dar în listele electorale sunt aproape 95.000 de oameni așteptați la urne

 

Prezent la Botoșani, Tudorel Andrei care este președintele Institutului Național de Statistică spune că populația se împarte în două categorii: „Dacă avem în vedere populația după domiciliu este ceea ce avem înregistrat în baza de date de la MAI, certificat prin actele de identitate”. 

 

Populația rezidentă este reprezentată de persoanele prezente într-o localitate împreună cu cele plecate pentru o perioadă mai scurtă de 12 luni. Ar fi vorba despre puțin peste 19 milioane de români.

Mai mult, statisticienii oferă date demografice însă baza electorală cade în sarcina altor instituții: „Lista de alegători este la AEP, nu are nicio legătură cu statistica oficială, legislația stabilește foarte clar cum se actualizează lista”, a mai transmis șeful INS. 

 

 

 

21,7 milioane,

ar fi populația țării după domiciliu.

 

Iar listele electorale se reactualizează de primării în funcție de dinamica oferită de serviciile de evidență a persoanei.

 

Dan Nechifor, prefectul județului Botoșani

„Ați văzut pe Hotărârea de Guvern privitoare la alegeri, listele electorale se actualizează de conducătorii UAT-urilor, pentru că ei sunt cei care împreună cu serviciile de evidență a populație, de aia și colegii de la evidența populației au program până în preziua alegerilor, pentru ceea ce înseamnă modificarea domiciliului sau stabilirea reședinței până la preziua votului”,

 

Șefii de la INS au mai arătat la ultimul recensământ al populației s-a dorit să se știe câți oameni mai sunt efectiv în România. 

 

Ioan Silviu Vîrva, vicepreședinte INS

„Pentru că au apărut în spațiul public aceste subiecte cu privire la recensământul populației și locuințelor, la recensământ s-a urmărit populația rezidentă. Deci, recensământul s-a făcut pe populația rezidentă, persoanele prezente și cele plecate mai puțin de 12 luni. Inclusiv persoane care nu au drept de vot se regăsesc și aceste persoane care fac parte din populația rezidentă”

 

Datele corecte reflectă realitatea deoarece s-au folosit surse administrative de la diverse instituții ale statului iar anumite date au fost certificate de informațiile deținute de unități de stat, au mai transmis șefii INS.