În raport cu tipul regimului de executare, deţinuţilor li se poate cere să muncească. În acest sens se ţine seama de calificarea, deprinderile şi aptitudinile fiecăruia, de vârstă, starea de sănătate, măsurile de siguranţă, precum şi de programele destinate sprijinirii formării profesionale a acestora.
Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) stabilește prin decizie care sunt persoanele care pot efectua activități lucrative.
Penitenciarul Botoșani spre exemplu, custodiază între 780 și 830 deținuți.
Un procent de aproximativ 30% dintre ei desfășoară activități lucrative, fie neremunerate, în interesul locului de deținere, fie pentru diverși beneficiari, în baza unor contracte de prestări servicii pe care Penitenciarul Botoșani le are încheiate cu aceștia.
Asta înseamnă în jur de 250 de persoane, însă numărul este fluctuant raportat la o perioadă mai mare de timp, explică purtătorul de cuvânt al unității de detenție.
Anna Maria Rotariu, purtător de cuvânt Penitenciarul Botoșani
„Deținuții desfășoară, în general, activități necalificate în domeniul construcțiilor, sortării deșeurilor, manipularea materialelor lemnoase, pregătirea pieselor pentru asamblarea unor structuri/echipamente, munca în abator etc. Contractele sunt negociate raportându-se conform prevederilor legale la salariul minim pe economie, aceasta fiind valoarea minimă ce poate fi contractată. Însă, în funcție de natura și complexitatea activităților, tariful orar este superior salariului minim pe economie”,
Beneficiarii forței de muncă, adică angajatorii de pe piața forței de muncă locală, au anumite avantaje care conduc la concluzia că munca cu deținuți este atractivă.
Printre acestea se regăsesc:
În cazul persoanelor cu studii superioare care se află în închisoare locurile de muncă sunt restrictive.
În sensul în care aceste persoane nu au acces la un job pe nivelul competențelor profesionale dobândite înainte de încarcerare.
Anna Maria Rotariu, purtător de cuvânt Penitenciarul Botoșani
„Printre persoanele care desfășoară activități lucrative se află și deținuți cu studii superioare, însă aceștia prestează muncă necalificată, neexistând posibilitatea exercitării unor atribuții care să necesite nivelul de studii”,
Deținuții primesc 40% din sumele încasate de la beneficiarii forței de muncă.
90% la din sumă poate fi utilizată pe perioada executării pedepsei, iar 10% se consemnează într-un cont special, banii fiind puși la dispoziția acestora la momentul eliberării.
Anna Maria Rotariu, purtător de cuvânt Penitenciarul Botoșani
„Munca deținuților are un regim special, activitatea nefiind reglementată de Codul Muncii, astfel încât nu au încheiate contracte de muncă și nici nu plătesc contribuții de asigurări sociale pentru sumele încasate, iar perioada în care desfășoară activități lucrative în timpul detenției nu constituie vechime în muncă”,
Venituri totale obținute anul trecut de Penitenciarul Botoșani din munca deținuților se ridică la suma de 2.520.798 lei, sumă ce include și procentul cuvenit deținuților.
Sau echivalentul a peste 500.000 de euro.
Deși suma poate părea mare, există unități penitenciare din țară unde deținuții au contribuit la buget cu suma de aproximativ 2 milioane de euro. Iar un exemplu în acest sens este Penitenciarul Arad, unde anul trecut au lucrat pe șantiere, în ateliere sau fabrici în jur de 200 de persoane private de libertate.
Ei au adus venituri de peste 10 milioane de lei în conturile penitenciarului.
La nivel național, în anul 2023 numărul deținuților selectați pentru muncă era de 6.063 iar anul trecut a crescut la 6.077.
