Seria „Zilelor Eminescu” din acest an a fost deschisă în această seară de Memorialul Ipotești, instituție de cultură aflată în subordinea Consiliului Județean.
De la ora 18:00 a început Gala Premiilor Culturii Naționale.
Evident că locația aleasă a fost sala spectaculoasă a Teatrului Mihai Eminescu, una care se ridică de fapt la nivelul evenimentului.
Printre invitați s-au regăsit scriitori, membri ai Uniunii Scriitorilor din România, oameni de cultură dar și oficialități botoșănene sau de la nivel național.
Au fost prezenți la eveniment Valeriu Iftime, președintele CJ Botoșani și prefectul Dan Nechifor. De asemenea, senatorul Doina Federovici dar și deputatul Eduard Mititelu.
A onorat cu prezența și fostul ministru al Culturii, Raluca Turcan. Locul său a fost preluat de Natalia Intoteru, susținută de PSD dar care nu a ajuns la Botoșani.
În premieră, Consiliul Județean a organizat un astfel de eveniment în care au fost decernate tremii pentru trei categorii:
Toate personalitățile prezente au fost în sala Teatrului Mihai Eminescu și și-au ridicat personal premiile, plachete și sume financiare care nu au fost dezvăluite în timpul galei.
Janina Sitaru, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe, Diana Baciuna, secretar de stat la Ministerul Culturii și Valeriu Iftime, președintele Consiliului Județean Botoșani au înmânat premiile.
Ceremonia de decernare a Premiilor Naționale a fost încheiată cu un recital susținut de Maestrul Constantin Chiriac, de la Teatrul Național „Radu Stanca“ din Sibiu. Recitalul „Domnule şi frate Eminescu“ este construit ca un dialog între Mihai Eminescu şi Ion Creangă şi porneşte de la dimensiunea poeziei populare ca matrice, explorând legătura creatoare și prietenia unică dintre cei doi scriitori români.
Emil Hurezeanu este născut pe 26 august 1955 la Sibiu și este un scriitor și publicist român, care a lucrat ca jurnalist în secția română a Radio Europa Liberă. După reîntoarcerea în România, s-a remarcat ca realizator de televiziune și comentator pe subiecte politice. A fost și ambasador al României în Germania.
Mircea Martin este un critic literar, eseist, director de editură, editor de carte, teoretician literar și profesor universitar român. În 2014 a fost ales membru corespondent al Academiei Române, iar din 2023 a devenit membru titular.
Bruno Mazzoni s-a născut în 1946 la Napoli, Italia. A studiat Filologie Romanică la Universitatea „Federico II” din Napoli, pe care a absolvit-o în 1969. În 1967, a primit o bursă la Cursurile de vară de la Sinaia, organizate de Boris Cazacu, iar în anul al III-lea de facultate s-a hotărât să se dedice unei cercetări legate de România pentru lucrarea de licență: Ideologie și lingvistică în Școala Ardeleană – subiect puțin cunoscut în Italia.
Între 1970 și 1972, a fost lector de Italiană la Universitatea din București și la Universitatea din Cluj.
Drumurile între București și Cluj, între două medii universitare diferite, între redacția revistei clujene Echinox și Uniunea Scriitorilor au contribuit la apropierea sa de cultura română contemporană. Așa a descoperit o țară în care literatura se bucura de un interes sporit. În România a văzut cozi în librării, când apăreau volume de poezie semnate de Marin Sorescu, Ana Blandiana sau Nichita Stănescu.
În prezent, predă Limba și literatura română la Universitatea din Pisa, unde e decan al Facultății de Limbi Străine. Este doctor honoris causa al Universității din București. A fost premiat de Președintele Republicii Italiene pentru activitatea de traducător (2005). A tradus în italiană mai multe volume de Mircea Cărtărescu, Ana Blandiana, Max Blecher, Herta Müller. A publicat studii despre Tudor Arghezi, Ion Barbu, Nichita Stănescu.
Timp de 20 de ani, nu s-a putut ocupa de traduceri, în Italia existând cutuma ca un profesor universitar să se ocupe exclusiv de cercetare. Cu timpul, a înțeles că, pentru promovarea unei culturi, trebuie să faci parte din rețeaua editorială și să propui cărți spre publicare. În prezent, locuiește la Roma.
