În urmă cu 35 de ani, la 6 mai 1990, românii de pe ambele maluri ale Prutului, despărțiți timp de o jumătate de secol de sârma ghimpată, s-au reîntâlnit și s-au îmbrățișat în cadrul unui eveniment simbolic, numit „Podul de flori”.
Acțiunea a fost organizată de Liga Culturală pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni, în colaborare cu Asociația Culturală București-Chișinău și Frontul Popular din Moldova.
"Sute de mii de oameni de toate vârstele și profesiile din țara noastră, în special din județele Botoșani, Iași, Vaslui și Galați, precum și din numeroase localități din RSS Moldovenească, și-au dat întâlnire duminică, într-un impresionant pelerinaj, organizat pe ambele maluri ale râului Prut, pe lungi distanțe, la punctele de frontieră Miorcani–Pererâta, Stânca–Costești, Sculeni–Sculeni, Ungheni–Ungheni, Albița–Leușeni, Fălciu–Țiganca, Oancea–Cahul și Galați–Giurgiulești", potrivit Agerpres.
Atunci, românii de pe cele două maluri ale Prutului nu au mai avut nevoie de pașapoarte sau vize. De-a lungul frontierei de 700 de kilometri, au fost deschise opt puncte de trecere provizorii: Miorcani–Pererâta, Stânca–Costești, Iași–Sculeni, Ungheni–Pod Ungheni, Albița–Leușeni, Fălciu–Țiganca, Oancea–Cahul și Galați–Giurgiulești.
La ora 12:00, ora oficială a Bucureștiului, devenită în acea zi și ora Chișinăului, un sobor de preoți a oficiat un Te Deum. Apoi, clopotele bisericilor de pe ambele maluri ale Prutului au răsunat împreună pentru prima dată după decenii. Într-un gest profund simbolic, apele Prutului au fost acoperite cu flori, dăruite de cei prezenți, începând din cea mai nordică localitate românească, Miorcani, și până la vărsare.
