Incredibila dispariţie a romilor din Botoşani - cum au rămas sate întregi fără minoritari

 

Mare parte dintre persoanele din rândul minoritarilor, deşi în mod normal îşi etalează cu mândrie fustele sau salbele specifice etniei ori cântă şi dansează de mama focului pe ritmuri ţigăneşti, când vine timpul să-şi recunoască apartenenţa în mod oficial… redevin români. Dovada cea mai vie în acest sens este recensământul derulat luna precedentă, în cadrul căruia majoritatea romilor au refuzat să îşi declare etnia, lucru recunoscut şi de reprezentanţii oficiali ai acestora.

Consilierul pe probleme de romi din cadrul Instituţiei Prefectului susţine că a derulat o serie de campanii de conştientizare a minoritarilor privitoare la importanţa acestei acţiuni de numărare a populaţiei, dar şi pentru a se declara în mod oficial ca fiind romi şi nu români. Însă asemenea altor zone ale ţării, minoritarii s-au arătat reticenţi în a-şi recunoaşte etnia. Mai mult, potrivit reprezentanţilor acestora, ei ar fi motivat Holocaustul care a avut loc în anii '40. „Sunt şi la noi în judeţ, sunt fireşti şi cam la fel ca în 2002 pentru că de exemplu în Baranca nu prea au fost declaraţi, dar aşteptăm rezultatul final, nevorbitorii de limbă şi satele compacte cum ar fi Balta Arsă sau Borzeşti sunt rezistenţi la schimbare şi am înţeles că au avut aceeaşi reacţie: nu cumva să ne treceţi la romi pentru că din nou se repetă istoria, se tem să nu fie trimişi la Bug, să nu fie primiţi la Primărie, nu vor fi primiţi la medici. Ei se tem de discriminare şi dacă vor fi trecuţi la romi nu vor mai accesa serviciile publice ale societăţii, asta au spus ei, din relatările recenzorilor”, susţine Semiramida Bălan, consilier pe probleme de romi Prefectura Botoşani.

1 singur rom la Baranca
Un exemplu grăitor a aşa-zisei dispariţii a comunităţilor de romi din satele cunoscute ca fiind populate cu minoritari este cel al localităţii Baranca din comuna Hudeşti, unde doar o singură persoană şi-a recunoscut apartenenţa. Restul de aproximativ 900 de romi, sunt potrivit formularelor din cadrul recensământului…români. „Nu s-au declarat romii, unul singur atât. Nu vor. Nu vor să se declare romi, ei sunt români, se tem că dacă se declară romi o să îi ducă la Bug, a fost discuţia că la Holocaust pe evrei i-au dus la Bug. În Baranca avem 1.100 de oameni total din care vreo 900 sunt romi nedeclaraţi şi din aceştia doar o femeie s-a declarat, dintr-o familie doar soţia s-a declarat, soţul şi copiii nu, doar soţia”, a afirmat Viorel Atomei, primarul comunei Hudeşti.
Romii lipsesc cu desăvârşire din Balta Arsă şi Borzeşti
Alte două sate cunoscute ca fiind locuite de minoritari, oficial nu au nici un rom în registrele de evidenţă a populaţiei. Este vorba despre Balta Arsă din comuna Corni şi Borzeşti, sat aparţinător comunei Ungureni, unde populaţia este 100% de cetăţenie română. Motivul ar fi şi faptul că în urmă cu 10 ani la precedentul recensământ, romii au refuzat categoric să îşi declare apartenenţa, lucru rămas valabil şi după un deceniu, dat fiind faptul că nu pot redeveni minoritari peste un deceniu. „În Balta Arsă noi nu avem înregistrat nici un fel de rom, deci la noi pe raza comunei Corni nu există comunitate de romi, deci nu avem, satul Balta Arsă este la fel ca oricare altul din comuna Corni, deci am avut discuţii şi la Prefectură că să îi punem romi, care romi d-le că nu există în Balta Arsă nici un rom înregistrat. La noi toată lumea este cetăţean român, nu există aşa ceva”, a declarat şi Dorel Dorneanu, primarul comunei Corni. Răspunsul a fost acelaşi şi în cazul primarului celei mai mari comune din judeţ, care susţine că deocamdată nu are o centralizare a rezultatelor din cadrul recensământului, însă din discuţiile purtate, romii din comunitatea sa, sunt oficial români. „Ei sunt români, nu se consideră romi. Ei s-au declarat români, cum să îi trecem acolo dacă ei s-au declarat români? Ei dacă nu vor ce să facem, să îi obligăm? Mergeţi dvs. la ei şi întrebaţi-i de ce nu vor şi spuneţi-le să fie, să vedeţi ce vă face,  ei nu ştiu nici ţigăneşte, nici nimic, sunt români şi asta e situaţia nu putem să îi obligăm să fie romi dacă ei se consideră români, putem să luăm dreptul la om?”, a povestit şi Ilie Ivanache, primarul comunei Ungureni.
S-au angajat cam degeaba recenzori romi
La activitatea de recenzare a populaţiei, pentru comunităţile de romi au fost angrenaţi un număr de 23 de recenzori din cadrul acestei etnii care să participe la recensământ. Iniţial numărul celor care au solicitat să fie recenzori a fost aproape dublu. „Au fost depuse 50 de cereri de către romi pentru a participa la recensământ, au fost selectate 23 de persoane din cele 50, cele 23 de persoane au efectuat recensământul fără probleme, momentan este prea devreme pentru a  estima numărul de romi din judeţul Botoşani, aşteptăm centralizările”, a mai menţionat Semiramida Bălan. Consilierul din cadrul Prefecturii susţine că la ultimul recensământ al populaţiei care a avut loc în urmă cu un deceniu, la nivelul judeţului Botoşani ar fi fost înregistraţi în jur de 3.000 de persoane de etnie romă.
Gabriela ERDIC

CITEŞTE ŞI :
 Primarii puşi de prefect să caute romi spălaţi şi care ştiu limba română
 Ordin de la partid: romii să se bage la recenzat ca să iasă mai mulţi la număr