Emanuela Cerchez, profesoară de Informatică la Colegiul Naţional “Emil Racoviţă” Iaşi și membru în comisia centrală a Olimpiadei Naţionale de Informatică, a adus în atenție, pe pagina de socializare, că profesorii implicația în olimpiadele școlare nu sunt plătiți.
Profesoara de informatică a precizat că, în acest an, inspectoratul școlar a refuzat să-i deconteze cheltuielile pentru 3 competiții:
„Trebuie să menţionez acum încă ceva. E necesar, există inclusiv colegi profesori care îşi imaginează că muncim pentru olimpiadă fiindcă suntem foarte bine plătiţi. Este o muncă de voluntariat. Nu suntem plătiţi pentru munca noastră, nu am fost niciodată. Dar aşa cum spune legea, ar trebuie să ne fie decontate cheltuielile de transport, cazare şi masă.
Dacă nu este posibil în avans, în termen de 3 zile de la depunerea documentelor justificative. În acest an inspectoratul şcolar de la care provin a refuzat să îmi deconteze cheltuielile pentru 3 competiţii la care am participat în comisia ştiinţifică, contabilitatea replicând sec “nu sunt bani”, a explicat profesoara, conform edupedu.
Referitor la faptul că elevii care participă la Olimpiada Națională de Informatică – ONI 2025 Gimnaziu, desfășurată în perioada 13-18 aprilie la Botoșani, dau probele într-o sală de evenimente, profesoara a spus că „este foarte dificil de a găsi o gazdă pentru o olimpiadă naţională, cu atât mai mult pentru olimpiada naţională de informatică unde sunt provocări tehnice semnificative”.
„Judeţul Botoşani a acceptat organizarea Olimpiadei Naţionale de Informatică pentru gimnaziu, în contextul în care urma după o altă olimpiada grea – olimpiada de matematică şi având multe şcoli aflate în reabilitare (ceea ce înseamnă că în aceeaşi şcoală sunt relocaţi elevi din mai multe şcoli şi că nu există laboratoare de informatică funcţionale). Şi în acest context, cu multe eforturi conjugate, s-au găsit soluţii acolo unde soluţii nu existau: o sală de evenimente, transformată temporar în centru de concurs. Această transformare presupune extrem de multe probleme tehnice şi foarte mulţi bani: refacerea reţelei electrice (astfel încât să suporte funcţionarea simultană a 400 de calculatoare), fibră optică pentru acces la Internet de mare viteză, avizele necesare de la ISU, toate acestea dincolo de amenajarea efectivă (instalarea şi configurarea calculatoarelor – laptopuri noi)”,
a explicat aceasta.
