Astfel, liberele luate de părinți în perioada în care școlile au fost închise influențează numărul total de zile de concediu de odihnă pe care aceştia le pot solicita, deoarece intervalele în care au fost acordate nu reprezintă perioade de activitate efectiv prestată.

Mai exact, numărul de zile efectiv muncite este mai mic, implicit şi numărul de zile de concediu de odihnă pe care salariatul le poate solicita angajatorului.

Codul Muncii stabileşte că perioade asimilate activităţii prestate sunt şi perioadele de incapacitate temporară de muncă, cele aferente concediului de maternitate, de risc maternal sau cele de concediu pentru îngrijirea copilului bolnav.

În orice altă situaţie faţă de excepţiile menţionate anterior, cum ar fi şomajul tehnic sau zilele libere plătite acordate părinţilor pe baza OUG 147/2020 şi/sau a Legii 19/2020, zilele de concediu de odihnă se calculează în funcţie de perioadele muncite efectiv, informează Avocatnet.ro.

Inspecția Muncii, solicitată de Avocatnet.ro, în 2020, să explice dacă perioadele de șomaj tehnic influențează numărul de zile de concediu la care au dreptul angajații și răspunsul a fost unul afirmativ:

"Concediul de odihnă se acordă, de regulă, pentru refacerea capacității de muncă în urma activității prestate în cursul unui an calendaristic. Chiar dacă în Codul muncii nu se prevede expressis verbis că, în cazul suspendării contractului individual de muncă potrivit art. 52 alin. 1 lit. c (situația șomajului tehnic - n.red.), durata concediului de odihnă se diminuează proporțional cu durata suspendării activității, din lectura art. 145 alin. 4 se desprinde faptul că perioadele de incapacitate temporară de muncă și cele aferente concediului de maternitate, concediului de risc maternal și concediului pentru îngrijirea copilului bolnav se consideră perioade de activitate prestată. De aici se poate deduce că alte perioade în care nu se prestează activitate nu se consideră activitate prestată, ceea ce duce la diminuarea proporțională a duratei concediului de odihnă. Cu toate acestea, părțile pot conveni ca salariatul să beneficieze de întreaga durată a concediului de odihnă așa cum este prevăzut în contractul individual de muncă”,

scria Inspecţia Muncii.

„Zilele libere acordate părinţilor reprezintă tot o suspendare a contractului de muncă. Fiind prevăzute expres în Codul muncii situațiile în care se consideră activitate prestată și perioada suspendării, aceste zile nefiind menționate, suntem în prezența unei perioade în care nu s-a prestat activitatea, iar asta înseamnă diminuarea numărului de zile de concediu de odihnă”,

Dan Năstase, consilier juridic specializat în relaţii de muncă.

Astfel, dacă angajatorul este de acord, acesta poate oferi salariatului-părinte care a beneficiat de libere plătite numărul integral de zile de concediu de odihnă precizat în contractul individual de muncă, deoarece „nici angajatorul și nici salariatul nu și-au dorit sau nu au urmărit să se afle într-o astfel de situație”, după cum apreciază Dan Năstase.

DESCARCĂ APLICATIA BOTOSĂNEANUL PENTRU MOBIL: