A deschis prin talent şi perseverenţă o uşă

Tânără actriţă în peisajul teatral ieşean, Alexandra Lupu a deschis prin talent şi perseverenţă o uşă pe care nu mulţi absolvenţi de teatru reuşesc să o deschidă: uşa Teatrului Naţional „Vasile Alexandri“ din Iaşi.  Aceasta se numără printre puţinii tineri care au terminat Facultatea de Teatru şi care au fost angajaţi direct de către instituţia de stat. Din 2013 a jucat în opt roluri pe scena teatrului şi alte 10 roluri în spectacole independente. Ieşenii au putut-o vedea şi în zona cinematografică, în rolul Adei din „Ecce Homo“, un spectacol în regia lui Dimitar Kutmanov, şi în rolul Adelinei Marinescu, în „Crucifixion of Sister“ în regia lui Xavier Gens. Ada a cochetat şi cu apariţiile la TV, jucând în episodul 18 rolul Corinei din sezonul 2 al serialului „Lecţii de viaţă“ de la Pro TV. Ea a jucat şi în ultima premieră a stagiunii, în „Unu ^ unu...“ în regia lui Dan Teodorovici. Rolul povestitorului i s-a potrivit ca o mănuşă, scoţând în faţă un alt gen de personaj, unul nou, proaspăt, debordant.

„De data asta, provocarea cea mai mare a constat, în mod paradoxal, tocmai în libertatea pe care o deţine personajul. Mobilitatea poate deveni un aliat sau, dimpotrivă, o capcană. Depinde de alegerile pe care le faci, pentru personajul tău. Mi-a făcut plăcere să dezvolt acest rol împreună cu regizorul şi în funcţie de evoluţiile celorlalte prezenţe scenice. Am primit şi am oferit, la rândul meu, încredere, ceea ce cred că a fost esenţial pentru ca Povestitorul să se poată integra ca individualitate în universul creat de întreaga echipă“, povesteşte Ada despre rolul său.

Tânăra s-a născut la Botoşani, unde a urmat Colegiul „Mihai Eminescu“, profilul ştiinţe sociale

Povestea din care face parte Ada pe scenă este una tragi-comică, am putea spune. Viaţa tânărul care doreşte să se sinucidă aruncându-se de pe un stâlp de înaltă tensiune, acuzat că de fapt fură curent, şi deznodământul aproape fericit, ne face să credem că fără povestitor nimic nu ar fi posibil. Ada, povestitorul, are cumva un rolul demiurgic în viaţa tuturor. Tânăra s-a născut la Botoşani, unde a urmat Colegiul „Mihai Eminescu“, profilul ştiinţe sociale. A venit apoi la Iaşi, unde a urmat Facultatea de Teatru, specializare dublă (Arta Actorului şi Arta actorului mânuitor de păpuşi şi marionete). A jucat în „Hamletmachine“, unde a avut două roluri, rolul Ofeliei şi a Electrei, apoi în „Negustorul de timp“, „Femeia mării“, unde a fost Hilde, în spectacolul „Golem“, Colivia (rolul Vivianei), în spectacolul „Schimbarea“, unde a jucat rolul condamnatului, în „Cântăreaţa cheală“, unde a fost Mary, şi în spectacolul „Unu ^ unu“. Aceasta a jucat şi în spectacolele independente „Neînţelegerea“, „Cameristele“, „Luna în apă“, „Mălăieş în călcăieş„, „Revoluţie şi reacţiune“, „Feromonii“, „Domnişoara Iulia“, „Alice în Ţara Minunilor“, „Hamlet“ şi „De ce“.

I-a fost greu însă sau nu în a-şi găsi loc pe o scenă instituţionalizată, imediat după absolvire?

„Un loc nu-i imposibil de găsit, mai greu este ca acesta să te şi reprezinte. Pentru mine, angajarea la Teatrul Naţional s-a întâmplat foarte repede, imediat după absolvirea studiilor. N-am apucat să experimentez condiţia actorului freelancer, cu toate că m-am implicat în multe proiecte încă din timpul facultăţii. Am jucat în examene ale colegilor de la regie, în spaţii destinate teatrului independent, m-am înscris la festivaluri, am participat la castingurile organizate de Teatrul Naţional, în încercarea de a nu-mi da voie să fiu ignorată. Cred că, dacă ai într-adevăr ceva de spus, găseşti şi contextul în care să te exprimi“, spune actriţa.

În anul 2008 a obţinut Premiul pentru cea mai bună actriţă în rol secundar, la Festivalul „Ideo Ideis“, care a avut loc la Alexandria (pentru rolul Marţafiţa din spectacolul Ţara lui Gufi, în regia Lenuş Teodora Moraru), un an mai târziu a luat Premiul special al juriului la Festivalul Amfiteatru de la Botoşani (pentru rolul Hortense/Talihuana din spectacolul Ventrilocul, în regia Lenuş Teodora Moraru), iar în anul 2014 Marele Premiu „Ştefan Iordache“, Premiul publicului pentru cea mai bună actriţă şi Premiul Vox Maris la Gala Tânărului Actor Hop. Actriţa mai cochetează şi cu modelingul, aceasta prestând pentru agenţia First Models România. Pe lângă modeling, Ada mai este pasionată şi de filosofie, fotografie şi dans. Întrebată dacă există vreun rol care să-i fi dat de furcă mai mult, actriţa răspunde franc: „De fiecare dată, cel la care lucrez. Dar eu îmi iubesc personajele şi încerc să le apăr. Nu prea mă gândesc la strategii actoriceşti, poate greşesc, ci caut, prin mijloacele mele interpretative şi prin experienţa mea emoţională, să le ajut să se adapteze situaţiilor în care le plasează structura spectacolului”.