Subiectul ”bullying” a fost atacat de un consilier tânăr din PSD, în ședința Autorității Teritoriale de Ordine Publică (ATOP) care a avut loc joi, 29 martie 2018 la în sala Nicolae Iorga a Palatului Administrativ. 

Totul în contextul unei situații prezentate de Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) cu privire la siguranța în școlile botoșănene. 

„În statistica dv. folosiți foarte mult cuvintele infracțiuni de lovire, infracțiuni de furt. Acestea sunt un efect al unor cauze principale la care se ajunge. Vreau să vă întreb dacă prin campaniile desfășurate și prin legătura pe care o aveți cu cadrele didactice, discutați și despre fenomenul de bullying, despre acest abuz emoțional care conduce practic la toate aceste efecte de violență asupra copiilor”,

Bogdan Buhăianu, membru ATOP 

Consilierul juețean a oferit un exemplu concret de bullying ce a avut loc la Botoșani, la o școală în care un elev i-a dat unui coleg un pumn, cel agresat a căzut și s-a lovit de o chiuvetă, fiind transportat la Iași. 

„La o cercetare ulterioară s-a observat că victima era de fapt agresor, făcând un bullying foarte agresiv, folosind mijloace de șantaj psihic asupra celui care a lovit-o. Și asta vreau să vă întreb, dacă prin ceea ce desfășurați dv. aveți informații de la cadrele didactice despre aceste abuzuri psihice care conduc la abuzurile fizice. Pentru că trebuie mai întâi să cercetăm cauza, până ajungem la efect”,

Bogdan Buhăianu, membru ATOP 

Reprezentanții Poliției au explicat faptul că aceste acte de violențe din școli sunt spontane și răzlețe și nu există statistici privitoare la fenomenul menționat. 

În schimb, președintele ATOP, Gheorghe Nazare, fost polițist a arătat că probabil există un șantaj psihologic asupra copiilor însă care vine din partea profesorilor, afirmație care stârnit oarece zâmbete printre participanții la ședință. 

Ce este de fapt „bullying”? 

Termenul de “bullying”, vine de la “bully”(eng.), care înseamnă bătăuş, huligan. Dacă ar fi să asociem această denumire, cu o imagine creată de media de-a lungul timpului, am putea să ne gândim ori la acel tânăr care îşi terorizează colegii zilnic, le fură prânzul şi toţi trăiesc cu teama că oricând ar putea fi agresaţi de către acesta, ori la acel grup de fete  populare şi  îmbrăcate după ultima modă, acestea fiind numite în engleză “plastics”, care mereu complotează împotriva unei persoane nevinovate şi fără apărare.

Cuvântul “bullying”, nu are o traducere exactă în limba română, însă poate fi asociat cu termenii de intimidare, terorizare, brutalizare. Bullying-ul poate fi înţeles ca un act de violenţă fizică şi/sau psihică. Aceste acte de agresiune sunt prezente nu doar în filme, ci şi în viaţa de zi cu zi. Deşi acest subiect nu este mediatizat prea mult în România, există şi la noi foarte multe cazuri de bullying. Situaţia în care fetele populare îşi găsesc o ţintă, este cazul violenţei psihice, iar cel al bătăuşului, este cazul violenţei fizice (caz mai rar întâlnit decât primul, actualmente, în liceele din România).

Conform site-ului http://www.dosomething.org/, avem următoarele statistici despre bullying:

•    Mai mult de 3.2 milioane de elevi sunt victime ale bullying-ului în fiecare an.
•    1 din 4 profesori nu văd nimic greşit, ieşit din comun, în aceste acte de agresiune şi aceştia aleg să intervină în doar 4% din cazuri.
•    Aproximativ 160.000 de adolescenţi chiulesc în fiecare zi de la şcoală din cauza agresiunilor repetate.
•    56% din elevi au fost martori la diverse tipuri de agresiune în şcoală.
•    Două treimi din elevi consideră că şcolile răspund deplorabil la bullying, iar foarte mulţi elevi consideră că ajutorul adulţilor este rar şi ineficient.
•    71% din elevi reclamă incidente de asemenea gen în liceul lor.
•    1 din 10 elevi renunţă la şcoală din cauza agresiunilor repetate.