Farmaciile botoşănene riscă să rămână fără medicamente compensate suficiente

 

Încet dar sigur se instalează o nouă criză în sistemul sanitar, prin pierderea medicamentelor de pe piaţa farmaceutică din cauza modificării mecanismului „clawback”, care are ca scop stabilirea unei contribuţii pentru finanţarea cheltuielilor în domeniul sănătăţii. Adică dacă bolnavii botoşăneni vor consuma mai multe medicamente a căror valoare va depăşi bugetul acordat de Casa de Asigurări de Sănătate, instituţia se va proteja de cheltuielile suplimentare obligând producătorii de medicamente să suporte taxa de „clawback”, care reprezintă un impozit în funcţie de vânzările făcute prin depăşirea plafonului iniţial.

Deşi bolnavii nu resimt financiar această taxă de „clawback”, totul se răsfrânge asupra furnizorilor şi companiilor farmaceutice deoarece potrivit noului sistem orice creştere a consumului de medicamente peste plafonul aprobat la începutul anului va fi suportat de producătorii de medicamente. Această taxa se va aplica tuturor companiilor farmaceutice care au în portofolii medicamente incluse pe listele gratuite sau compensate de către Casa de Asigurări. „Au luat ca an de referinţă 2009. Dacă în anul 2009 companiile au vândut de 100 de milioane de lei în România, vă dau un exemplu, se plăteşte un impozit fix, care este pentru toate companiile. Dacă această companie a depăşit suta de milioane, pentru tot ce depăşeşte se plăteşte şi 70% impozit. Deci ele nu vor mai fi interesate să vândă în România. Nu vor mai vinde decât atât şi noi nu vom avea medicamente. Şi deja a apărut această criză”, a explicat Maricela Cazacu, preşedinte Colegiul Farmaciştilor Botoşani. CAS va calcula valoarea procentului pe care companiiile sau distribuitorii legali de medicamente îl vor datora, în funcţie de volumul de vânzări. Indiferent dacă o companie a  vândut mai puţin ca alta, taxa se aplică pentru toţi producătorii. În primă fază, impunerea acestei taxe se va răsfrânge asupra companiilor de medicamente penalizate care ar putea să se reorienteze către piaţa europeană, iar ulterior asupra farmaciilor care vor rămâne cu rafturile goale şi implicit a bolnavilor care nu vor mai avea posibilitatea de a cumpăra medicamente compensate. Toate aceste contribuţii se vor duce la bugetul Fondului naţional unic de asigurări de sănătate şi vor fi folosite pentru asigurarea medicamentelor incluse în programele naţionale de sănătate,  pentru medicamentele cu sau fără contribuţie personală şi pentru servicii medicale.

Elsa ŞEICA