Ne oprim astăzi din nou la Mihăileni, pentru a aduce în atenție un loc mirific, încadrat într-un peisaj cum rar se poate vedea în satele noastre. Este vorba despre ulița din Mihăileni pe care se află casa bunicilor lui George Enescu, astăzi restaurată prin grija Fundației Pro Patrimonio.

Locul este unul în care spiritul enescian se manifestă nu doar în spațiul casei, ci și în numeroasele activități care adună laolaltă tineri din țară și din lume, dornici să pătrundă tainele muzicii.

Dar își fac loc și legendele, așa cum se întâmplă cu o casă aflată în imediata vecinătate, o construcție maiestuoasă, încă trainică, deși a depășit deja secolul. O casă boierească pe care toți cei din sat o știu drept Casa Luchian. Întrebați, oamenii se grăbesc să spună cu mândrie că acolo, odată, a poposit chiar pictorul Ștefan Luchian. Nu știe nimeni, însă, când și cu ce prilej!

Cert este că Ștefan Luchian nu a călcat niciodată prin Mihăileni. Nici nu ar fi avut cum. În vremea în care se construia alături de căscioara bunicilor lui Enescu (1908), pictorul se afla la București în cruntă, îndelungată și istovitoare suferință.  

Istoricul Gheorghe Median confirmă, de altfel, că după ce a părăsit definitiv locurile natale (născut pe 1 februarie 1868, în Ștefănești, județul Botoșani, Ștefan Luchian a plecat din Moldova în 1873), pictorul nu a mai revenit pe aceste meleaguri.

”Luchian a plecat de mult și nu a mai revenit niciodată la Botoșani. Eu nu am mai întâlnit niciodată un Luchian celebru în această zonă, în afară de pictor. Posibil ca, la Mihăileni, numele casei să vină de la unul dintre proprietarii avuți de-a lungul timpului”,

Gheorghe Median, istoric

”Micul conac boieresc” cumpărat de celebrul violonist

Dintr-o descriere a casei făcută de fostul proprietar – care folosește și cu acest prilej numele cunoscut printre săteni, Casa Luchian – aflăm că este vorba despre un ”mic conac boieresc” din cărămidă, cu 233 de metri pătrați construiți, o curte de 2.500 metri pătrați.

(Casa Luchian de la Mihăileni)

Casa a fost construită în anul 1908 și are patru camere mari, trei holuri, două debarale, terasa acoperită, dar și o bucătărie de 12 mp. Ies în evidență pereții de cărămidă groși de 80 cm, ușile din lemn masiv. În camere se reliefează pe albul pereților cele trei sobe de colecție, teracotă austriacă adusă în România în anul 1916. Casa are două beciuri, dar și o dependință de 80 mp. Și detaliază și alte facilități disponibile, în anunțul de vânzare al casei, publicat la acea dată. 

Nimic despre casa Enescu, până în urmă cu câțiva ani o construcție în paragină, aproape de prăbușire. Cel care s-a apropiat de zidurile albe ale casei și avea să devină, astfel, vecin cu casa bunicilor lui Enescu, era nimeni altul decât Alexandru Tomescu, prin Fundația Remember Enescu, al cărei președinte este.

Ceea ce, în viziunea istoricului Gheorghe Median, este un lucru îmbucurător nu doar pentru Botoșani, ci și pentru cultura întregii țări.

”Dacă Alexandru Tomescu a 3 cumpărat casa e un lucru foarte bun, recuperează pentru timpurile astea o casă care face parte din arealul în care a trăit mama lui Enescu, cu bunicii lui”,

Gheorghe Median, istoric

Academia din Mihăileni

Și de la an la an visul celor care bat drumurile de la București la Mihăileni – fie că sunt de la Fundația Pro Patrimonio, fie că sunt de la Fundația Remember Enescu – încep să prindă contur. Este vorba despre Academia de muzică, teatru și arte vizuale.

Deja s-au derulat întâlniri cu tineri din toată țara și din străinătate care au beneficiat de Masterclasurile Fundației Remember Enescu sau de atelierele Fundației Pro Patrimonio.

De aceea, crede Alexandru Tomescu, casa de târgoveți de alături – numită Casa Luchian – pe care a achiziționat-o prin Fundația Remember Enescu poate deveni parte din noua Academie.

„Voi fi implicat în dezvoltarea acestei școli. Îmi place să mă ocup de organizare, de strâns fonduri, dar mă bucur și de experiența cu copiii. E prea ușor acceptată ideea că avem talente, dar ele se pierd. Dacă avem curajul să punem Academia pe picioare, poate îi va inspira și pe alții, ca viitoarele talente să nu se mai piardă, să găsească un teren de creștere fertil”, a spus într-un interviu Alexandru Tomescu.

“Mă bucur din toată inima să vad cum aici la Mihăileni crește de la an la an interesul pentru cultură, pentru artă și pentru frumos. Istoria locului și mai ales personalitatea lui George Enescu ne inspiră și ne motivează pe noi toți – profesori, tineri violoniști sau violiști, iubitori ai muzicii – să dăm tot ceea ce avem mai bun din noi”, mai spune Alexandru Tomescu.

Două case vecine: Enescu și Luchian. Și un singur scop

Casa Enescu din Mihăileni a aparținut mamei compozitorului, Maria Cosmovici, fiind construită de părinții ei între 1775 și 1830. Este locul unde George Enescu și-a petrecut vacanțele, a compus sau a petrecut îndelungi clipe alături de mama sa suferindă.

Fundația Pro Patrimonio și Fundația Remember Enescu au reușit să reabiliteze Casa Enescu din Mihăileni și să pună bazele Academiei Internaționale de Muzică și Arte Vizuale „George Enescu”, un centru de excelență în studiul muzicii clasice și al artelor vizuale.

Astfel, Casa Enescu, împreună cu casa învecinată, cunoscută cu numele de Casa Luchian, vor deveni locul în care tineri talentați, la începutul drumului, vor avea contact cu mari muzicieni, artiști și arhitecți.

Academia de Internațională Muzică și Arte Vizuale George Enescu va aduce împreună atât componenta memorială, cât și cea de educație muzicală și artistică. Aici vor fi găzduite rezidențe artistice, profesori și studenți virtuoși. Academia are în vedere și comunitatea locală, oferind și copiilor din zonă șansa la educație de calitate și un mediu cultural aproape de casele lor.

DESCARCĂ APLICATIA BOTOSĂNEANUL PENTRU MOBIL: