Cei mici nu mai știu să copilărească

Ela M. a crescut la Botoșani, într-o comună de lângă Prut. A avut o copilărie liniștită, la țară, unde a învățat de la părinți, țărani modești, că „la școală mergi să înveți, nu să te cerți” și nu a zis niciodată nici „mâr!”. Astăzi are aproape 40 de ani, s-a mutat în București și are doi copii.
De curând, Teo, fata ei cea mare, de 11 ani, a fost atrasă într-un conflict care s-a răspândit, culmea, în mediul online, după ce a luat naștere în sala de clasă.
„Mie fata mi-a spus că s-a certat cu o colegă și au avut niște discuții pe seama unui cuvânt scris greșit. A făcut-o analfabetă, asta a fost tot. A doua zi ne-am pomenit că pe contul de Google+, unde aveau acces toți colegii de clasă ai fetei mele, colega ei a postat o fotografie modificată în Photoshop”, a declarat Ela.
Fetei de 11 ani i s-au modificat anumite zone ale corpului, canalizând atenția pe acestea, cu mesajul scris: „Yeti, omul zăpezilor”.
Mama plecată din Botoșani a mărturisit că Teo n-a închis un ochi toată noaptea de după.
„Nu mai știam cum s-o liniștesc, plângea întruna”, spune femeia.

Ce spune legea

Articolul 13 din Convenția cu privire la Drepturile Copilului specifică foarte clar: „copilul are dreptul la protejarea imaginii sale publice și a vieții sale intime, private sau familiale. Este interzisă orice acțiune de natură să afecteze imaginea publică a copilului sau dreptul acestuia la viața intimă, privată și familială”.
Însă, în cazurile, precum cel al lui Teo, în care imaginea publică este reflectată nu de realitatea înconjurătoare, ci de mediul online, lucrurile se complică.
Asta pentru că părinții riscă să piardă controlul asupra activității virtuale a copiilor, conform conducerii Serviciului Comunitar pentru Protecția Copilului din Botoșani.
„Din păcate, este destul de greu să fie monitorizată activitatea de către părinți, în situația în care copiii pot să-și facă singuri astfel de conturi, dându-și alt nume, altă identitate. Să nu mai spunem de riscul care poate fi în spatele unei astfel de adrese, de adulți care pot folosi adolescentele, gândindu-ne aici la problematica traficului de persoane sau alte forme de abuz, precum cel sexual”, a declarat Felicia Mihai, coordonator al Serviciului Comunitar pentru Protecția Copilului.

Precedentele există, soluțiile nu

De altfel, în municipiu, reporterii Botoșăneanul au semnalat recent un caz de abuz în mediul online, unde un bucureștean făcuse o obsesie pentru două minore din Botoșani și posta mesaje în numele familiei.
VEZI ȘI:
Familie din Botoșani hărțuită de un bărbat obsedat de fetița lor, l-au cunoscut pe Facebook : O să fac o plângere la Poliție – GALERIE FOTO
Așadar, „riscurile sunt foarte mari”, spune coordonatorul de la Protecția Copilului. Controlul părinților este foarte greu de gestionat și ceea ce rămâne, în calitate de cea mai sigură variantă de prevenire a hărțuirii între elevi, este comunicarea și colaborarea între părinți și copii. „Într-adevăr, părinții să-și păstreze statutul de prieten al copilului cât mai mult timp cu putință”.
Ela nu a depus plângere, deși avea dreptul să o facă și legislația chiar încurajează astfel de acțiuni.
„Aici se intervine împreună cu alte instituții, și aici mă refer la Inspectoratul de Poliție, pentru a se face o analiză complexă a situației, a se vedea în ce formă s-a încălcat legea, dreptul la intimitate, dreptul la viața personală, și atunci se poate vorbi și de o situație penala. Dar este nevoie de o intervenție instituțională, cea a poliției impreună cu cea a Protecției Copilului”, a specificat Felicia Mihai.

„Minciuni, dar măcar arată că e conștient”

Femeia spune că primul impuls a fost de a sesiza imediat autoritățile, dar la o analiză mai profundă, s-a gândit că tot fata va suferi dacă se complică situația. L-a sunat totuși pe tatăl copilei pusă pe glume și reacția acestuia a pus-o pe gânduri. „Mi-a dat de înțeles că este absolut normal, că tot ceea ce se petrece face parte dintr-un fel de răzbunare împotriva lui Teo”, a povestit Ela. A doua zi fotografia fusese deja ștearsă de pe contul de Google+.
Și parcă și reacția părintelui acuzat se îmbunase.
„Astăzi (n.r. 21 noiembrie 2014) m-a sunat tatăl atacatoarei să-și ceară scuze pentru atitudinea lui și a fetiței. A motivat totul prin confuzia cu un alt incident în care i-a fost implicată fiica. Minciuni, dar cel puțin arată că este conștient de gravitatea faptelor”, a mărturisit mama lui Teo.
Fetița, revenită la școală, nu s-a confruntat cu o atitudine de respingere din partea colegilor, atitudine de care se speriase cu o noapte înainte. La nivel psihologic însă, urmările ar putea fi serioase. Explică Felicia Mihai:
„Este o problemă destul de gravă la care în momentul în care părinții, sau cadrele didactice află, se intervine printr-o acțiune specializată. Și mă gândesc aici la o formă de consiliere psihologică, psihoterapie, dacă este necesar; se poate acutiza și se pot intâmpla probleme mult mai grave, atât la nivelul copilului care s-a simțit hărțuit într-o formă sau alta, cât și la nivelul colectivitații din care face parte. Prin imitarea unor astfel de comportamente se ajunge la o problematică, un fenomen în masă. Funcția problematică poate fi o traumă pentru copil, se pot produce tulburări în plan psihoemoțional, copilul poate să se retragă în sine, poate să nu mai comunice, să se autoizoleze”.
Pe lângă urmările de ordin psihologic pe care astfel de cazuri le pot avea, rămâne și starea de neputință a părinților, care se văd prinși într-o horă în care trebuie să danseze, că știu, că nu știu.
CITEȘTE:
Obsedatul fetiței de opt ani operată pe cord mai dă o lovitură: atrage și spitalul în halucinații, părinții-l reclamă la Poliție, este implicat Ponta