Un profesor universitar anchetat pentru o posibilă colectă de mită la bac, un inspector şcolar general adjunct demis pentru că ar fi încercat să-şi titularizeze nevasta şi o elevă de la o postliceală arestată pentru că a strîns mită pentru profi. Cam acesta este, pe scurt, bilanţul învăţămîntului botoşănean pe luna iulie. Poate că este cam mult spus, dar cred că, din anumite puncte de vedere, învăţămîntul botoşănean se află la această dată la un moment al adevărului. Pentru că toate cazurile enumerate sintetizează cum nu se poate mai bine corupţia din acest sistem.

Avem mai întîi bacalaureatul, unde de ani de zile toată lumea ştie ce se întîmplă, dar nimeni nu ia vreo măsură concretă. Măsurile luate au fost, de fapt, doar declaraţii pompoase, gen „am interzis strîngerea de bani pentru protocol”, ori „am discutat în comitetul de părinţi să nu se facă nici o colectă”. Profii îşi făceau treaba, adică spuneau să nu se strîngă, după care lucrurile decurgeau normal, adică se colectau bani, prin diferite filiere ajungeau la profesori, iar elevii botoşăneni erau cam cei mai deştepţi bacalaureaţi din ţară.

Cazul familiei inspectorului Carmocanu reflectă cum nu se poate mai bine că treaba de la bac nu era numai la bac, adică nu doar elevii obşinuiau să fure „puţin” pentru o diplomă. Lucrul acesta se întîmpla la nivel înalt, chiar aproape cel mai înalt atît timp cît s-a demis un inspector şcolar general adjunct pentru că ar fi încercat să-şi favorizeze soţia.

Eleva de 49 de ani arestată pentru că a colectat bani pentru profesori întregeşte minunat acest tablou al cangrenei din educaţie. Sînt tot felul de instituţii cu nume pompoase, cu sedii prin apartamente de bloc sau parteruri de şcoli, care scot pe bandă rulantă, dar şi pe bani frumoşi, studenţi, absolvenţi de postliceală şi tot soiul de oameni care sînt în stare să facă şi-un credit ca să rezolve de-o diplomă.

Toate aceste lucruri nu sînt noi. Ele se întîmplă, se perpetuează de la an la an. Tehnicile au evoluat, iar sumele nu au ţinut cont de criză. Singura diferenţă este că în acest iulie 2010 s-au scos în sfîrşit la suprafaţă cîteva cazuri concrete. Poate că nu este o coincidenţă faptul că toate aceste cazuri apar într-un moment în care media de la bacalaureat nu ne mai situează pe primele locuri din ţară, iar cea de la titularizarea este sub a ţării. 

Poate e ocazia unui nou început sau poate se va pierde oportunitatea şi vom rămîne doar cu o oră a şpăgii şi cam atît.

Sergiu BĂLĂŞCĂU