Comisia de buget, finanţe şi bănci din Camera Deputaţilor se va opune Guvernului Dăncilă pe un proiect de lege extrem de important, care prevede obligativitatea comercianţilor din România cu o cifră de afaceri anuală de peste 10.000 euro să accepte şi plata cu cardul bancar, alături de numerar. Decizia pe care deputaţii se pregătesc să o ia, conform jurnaliştilor de la Ştiri pe surse, este cel puţin controversată, ţinând cont că Guvernul actual a susţinut în urmă cu o lună această valoare a pragului şi obligativitatea ca agenţii economici care desfăşoară activităţi comerciale cu amănuntul, cu ridicata sau cei din servicii hoteliere şi restaurante să accepte cardurile bancare ca modalitate de plată, alături de numerar.

Comisia de buget, pe de altă parte, se pare că a ales deja să ignore Guvernul şi va merge pe o altă variantă, cu impact social, economic şi fiscal majore.

Deputaţii coaliţiei de guvernare din Comisia de Buget s-ar pregăti să voteze ridicarea acestui prag la 50.000 de euro, propunerea legislativă venind chiar de la preşedintele Comisiei, deputatul PSD Marius Budăi¸ cel care a iniţiat proiectul.

Acest prag îi va scuti pe mulţi dintre agenţii economici bănuiţi că preferă să dezvolte afaceri la limita gri a economiei de acceptarea cardurilor de debit sau credit la casa de marcat şi îi va împiedica pe milioanele de români care deţin un card, dintre care câteva sute de mii de fermieri români, beneficiari ai subvenţiilor APIA, să spere că în viitorul apropiat vor putea achiziţiona produse sau servicii de aproape oriunde în România¸ inclusiv în mediul rural.

La adoptarea sa în anul 2016, Legea Cash Back, aşa cum a fost denumită iniţial, viza tocmai stimularea acceptării plăţilor cu cardul în mediul rural şi oraşele mici, creşterea fiscalizării şi colectării de la aceşti comercianţi care nu doresc să accepte plăţile electronice şi le oferea acestor comercianţi posibilitatea ca, la cerere, să aibă opţiunea de a oferi un avans în numerar în limita sumei de 200 lei deţinătorilor de card care solicitau acest serviciu. Tocmai de aceea, legea a fost votată de parlamentarii de la acea dată aproape în unanimitate.

Mai straniu este că, în cadrul dezbaterilor care au avut loc în Camera Deputaţilor, Ministerul de Finanţe a fost unul dintre cei mai puternici susţinători ai pragului de 10.000 euro, vocea cabinetului Dăncilă fiind susţinută prin fostul vicepreşedinte ANAF, actual director în MFP, Doru Petre Dudaş, precum şi de secretarul de stat Attila Gyorgy. Este ştiut faptul că Guvernul se confruntă cu o problemă de colectare a taxelor, iar orice modalitate de stimulare a plăţilor electronice, prin intermediul unui card, ar fi însemnat mai multă fiscalizare şi, implicit, mai mulţi bani la buget. De partea pragului de 10.000 de euro s-a poziţionat chiar şi Banca Naţională a României, care considera măsură oportună.

Anul trecut, la Senat, pe vremea când la conducerea Comisiei de Buget era actualul ministru de Finanţe, Eugen Teodorovici, senatorii PSD-ALDE au votat o serie de amendamente care au prevăzut pragul de 10.000 de euro pentru cifra de afaceri şi extinderea tipurilor de activităţi care intră sub incidenţa legii. Sub conducerea actualului Vice Prim Ministru, Viorel Ştefan, la Comisia de Buget, Legea Cash Back a fost de asemenea votată de Parlamentul României, cu pragul de 10.000 euro, în 2016.

Prin urmare, se pare că deputaţii din Comisia de Buget conduşi de iniţiatorul acestei legi, deputatul Marius Budăi, vor alege să ignore complet semnalele trase de toţi membrii Guvernului, respectiv BNR, şi vor decide să susţină ridicarea pragului la un nivel care, practic, va bloca cele 12.8 milioane de carduri active din România să poată fi folosite la toţi aceşti comercianţi. Decizia este cu atât mai controversată cu cât Prim-Ministrul Viorica Dăncilă transmitea, în urmă cu o lună, că 47,48% din agenţii economici din România au o cifră de afaceri anuală sub pragul de 10.000 de euro şi, prin urmare, nu urmau să fie obiectul acestei legi.