"
Moartea primului meu copil, Alexandru, la doar 10 luni, de la o encefalită, m-a marcat definitiv, pentru tot restul vieții. Și gata! Când ți se întâmplă așa ceva, pe urmă ți se poate întâmpla orice. Nu poți să spui că uiți un asemenea lucru, pentru că, de fapt, nu te uită el. Paradoxal, drama asta m-a apropiat foarte mult de Dumnezeu. Atunci am simțit că e acolo, cu mine. Aș fi înnebunit dacă nu ar fi existat taina asta. Fiul meu era de o frumusețe extraordinară. Atunci am simțit concret existența lui Dumnezeu" a povestit
Dan Puric.
Tragedia s-a petrecut acum 20 de ani, în perioada în care actorul locuia într-un bloc din Botoșani și lucra la teatru. Totodată,
Dan Puric a mai adăugat faptul că în ziua înmormântării s-a întâmplat un lucru pe care nu-l va uita niciodată.
“
Stăteam la priveghi, la propriul meu copil, și a venit un om amarât care mi-a povestit toată seara cum a lucrat el in circ, cum a trăit alături de lei, de tigri… Îmi mai povestea, încerca să mă facă să râd, dar la patru dimineața a apărut nevastă-sa, care l-a dojenit: „Lasă domne’ omul să stea în necazul lui!“ „De asta am venit, muiere, să-l scot cu vorba din necaz!“, i-a răspuns omul. Cum să-l uit?” a mai relatat
artistul.
CITEȘTE ȘI:
Dan Puric a revenit cu martiri şi mărturisiri pe scena Teatrului Eminescu - VIDEO
