Câţiva şefi de instituţii au găsit soluţia minune pentru a face disponibilizări şi a se încadra în limita de personal impusă de noile reglementări, dar a lucra în realitate cu acelaşi număr de oameni. Oficial, tactica abordată de unii directori PDL de a menține pe posturi o parte dintre salariați se numește „externalizare de servicii”, neoficial însă şefii unor servicii publice deconcentrate fentează legislaţia în vigoare. Şi ce este mai grav este faptul că, pentru menţinerea pe posturi a salariaţilor respectivi, unele unităţi bugetare cheltuiesc mai mulţi bani. Motivul? Respectivele persoane sunt angajate prin deja cunoscuta firmă Agrostar a directorului PDL Gheorghe Pricopi, care îşi opreşte un comision din fiecare contract de prestări servicii pentru „plasarea de forţă de muncă” şi despre care singur spune că este de 10%.

Un fochist pentru Prestaţiile Sociale
La Botoşani, cel puţin patru instituţii din sfera serviciilor publice au contracte încheiate cu SC Agrostar Experiment SRL sau SC Pricop Company SRL, societăţi comerciale care pe hârtie au de fapt ca principal obiect „activităţi generale de curăţenie a clădirilor”. Unul dintre exemplele în acest sens este al Agenţiei Judeţene de Prestaţii Sociale (AJPS) care are încheiat un contract de prestări servicii cu prima firma menţionată pentru un singur salariat. Directorul acestei instituţiei se apără şi susţine că motivul pentru care a apelat la această portiţă legală ar fi faptul că normativele în vigoare nu îi permit efectuarea de noi angajări. „Unul singur avem prin Agrostar. Noi avem un fochist care are cursurile de ISCIR ca să poată - că suntem obligaţi de lege - ca să poată folosi centrala termică din incinta clădirii şi doar persoana aia o avem. Şi pe lângă munca asta de fochist el mai face şi alte treburi administrative, se ocupă şi de instalaţiile sanitare, repară geamuri, uşi. Omul, săracu’ acela care lucrează a fost angajat la noi, la fosta Direcţie  a Muncii, dar ni s-au tăiat posturile, dacă am dat afară funcţionari publici şi cu experienţă, nu puteam să îl ţinem pe el”, a declarat Sebastian Tocariu, director executiv AJPS.

Electrician, fochist, paznic şi arhivar la Pensii
AJPS este însă întrecută la contractul încheiat cu firma lui Pricopi de Casa Judeţeană de Pensii (CJP), care are patru angajaţi prin Agrostar, respectiv un electrician, un fochist, un paznic şi o persoană care se ocupă de arhivă, pentru care efortul financiar lunar este de peste 7.000 de lei. La aceştia se adaugă şi femeia de serviciu care, după ce a dispărut din organigrama instituţiei şi-a făcut întreprindere individuală şi a încheiat un contract de prestări servicii cu CJP. Practic, cei cinci angajaţi muncesc pentru CJP, dar nu apar şi pe statul de funcţii, banii cu care sunt ei plătiţi fiind încadraţi la capitolul bunuri şi servicii. „Nu am angajat direct pentru că ni s-au redus posturile de femeie de serviciu, de electrician, fochist la centrala termică şi supraveghetor, la pază. Şi reducându-se posturile, a trebuit să ne încadrăm, am făcut licitaţie publică pe ordonanţa 34 şi am contractat serviciile pe SEAP. Au depus ofertă ei (n.r. Agrostar) şi o firmă din Bistriţa care avea mi se pare comision mai mare. Noi le plătim salariul minim de muncitor calificat şi necalificat şi comisionul este negociat, parcă 7% sau 9%, noi total plătim 7.077 de lei lunar”, a declarat Ioan Buzilă, director economic CJP. Contractul cu Agrostar a fost reînnoit în prima lună din acest an ca o continuare a altuia care datează încă din 2004 şi care a fost încheiat doar pentru doi salariaţi, respectiv un centralist şi un paznic. Directorul economic de la Pensii a explicat de asemenea şi contractul încheiat cu femeia de serviciu, care scoate din conturile instituţiei aproape 1.700 de lei. „Avem şi o femeie de serviciu care este separată, ea are o întreprindere individuală, este fosta femeie de serviciu, postul a dispărut din organigramă şi ea şi-a făcut întreprindere să o luăm înapoi, fără femeie de serviciu chiar nu poţi, mai ales că avem 11 băi”, a mai spus Ioan Buzilă, care a mai explicat că în opinia sa instituţia face economii la capitolul de funcţionare prin angajarea acestor oameni printr-o societate privată.

Femeie de serviciu pe jumătate la Cultură
Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional (DJCCPCN), are contract pentru un angajat cu jumătate de normă, efortul financiar lunar fiind de numai 700 de lei.  „Avem o jumătate de normă pentru o femeie de serviciu, deci noi nu avem din anul 2001 post în organigramă de îngrijitor-curăţenie, s-a externalizat încă de atunci serviciul acesta de curăţenie, plătim în jur de 700 de lei aici fiind inclus şi salariul şi dările la stat. Cheltuielile sunt trecute la capitolul bunuri şi servicii. Aceste servicii au fost externalizate încă de la început de Ministerul Culturii, însăşi ministerul are externalizat serviciul de curăţenie”, a declarat Dănuţ Huţu, director DJCCPCN.
Şoferi la DSVSA „cu contract frumos”
Spre deosebire de instituţiile mai sus menţionate, care au ca numitor comun societatea Agrostar Experiment, la Direcţia Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) apare în peisaj cea de-a doua firmă controlată de Gheorghe Pricopi, respectiv Pricop Company. Societatea a încheiat un contract de aproape 1.000 de euro pe lună cu instituţia pentru trei salariaţi, adică doi şoferi şi o femeie de serviciu. Directorul DSVSA susţine că acest contract se afla în derulare la momentul în care a preluat frâiele instituţiei din poziţia de director executiv. În opinia Minodorei Vasiliu contractarea de servicii pe unele posturi unde nu se pot opera angajări este cât se poate de legală. „Este legal în condiţiile în care nu ai angajaţi, poţi să contactezi o firmă pe prestări servicii să îţi asigure serviciile respective, şoferi şi femeie de serviciu. Ei sunt trecuţi la cheltuieli gospodăreşti, cu contract frumos, ei îşi iau salariul de la firmă. De când sunt eu, de trei ani de zile, aşa am prins doi şoferi şi o femeie de serviciu, în cazul în care bugetul nu ne-a permis, unul din şoferi este cu jumătate de normă. Contractul îl reînnoim în fiecare an, pentru că oamenii ştiu despre ce este vorba, este o continuitate a atribuţiilor, deci nu că avem ceva cu firma sau cu oamenii respectivi, oamenii ştiu să îşi facă treaba, practic nu renunţăm la oameni nu la firmă, că firma, plătim salariile conform legii salarizării”, a declarat Minodora Vasiliu, director executiv DSVSA. În altă ordine de idei, Minodora Vasiliu pune pe primul plan siguranţa locurilor de muncă a respectivilor salariaţi şi pe unul secund profitul lui Pricopi. Ba mai mult, directorul mai precizează că va apela din nou la această portiţă legală în momentul în care va fi nevoită să angajeze personal suplimentar. „Nu ştiu cât comision îşi ia el, dar nu îi fac lui o afacere, sunt nişte oameni pe care le dau salariile conform legii şi care îşi fac treaba aşa cum trebuie. Acum avem incineratorul şi când o să ne trebuiască oameni pentru incinerator, la fel voi apela la o firmă de prestări servicii, pentru că nu îmi permite legea să fac o angajare pe statul de funcţii şi atunci am nevoie de oameni la incinerator să stea acolo şi la fel există această portiţă legislativă prin care pot angaja prin contract de prestări servicii oameni de care am nevoie”, a mai spus Minodora Vasiliu.

Miniştrii dau ordin să aibă directorii ce dribla
Portiţă legală sau nu, cert este faptul că una dintre măsurile de austeritate operate de actuala guvernare la începutul crizei economice a fost tocmai diminuarea numărului de bugetari din sistemul serviciilor publice. De exemplu, pentru instituţiile pe care le are în subordine, Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale a emis anul trecut un ordin semnat de fostul ministru Mihai Şeitan prin care s-au stabilit organigrame mai „zvelte”. Ordinul lui Şeitan, respectiv 614 din 27 iulie 2010 face referire la aprobarea procedurii de restructurare şi reorganizare la nivelul Ministerului Muncii şi a activităţilor instituţiilor aflate în subordinea, în coordonarea sau sub autoritatea sa. Efectele acestui normativ s-au resimţit în cursul anului trecut şi la Agenţia Judeţeană de Prestaţii Sociale, unde au rămas fără loc de muncă aproximativ 20 de angajaţi, la Casa Judeţeană de Pensii, care a disponibilizat tot în jur de 20 de salariaţi, dar şi la Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă, de unde au ieşit din sistem 18 din totalul celor 59 de funcţionari.

A avut contract şi cu Prefectura
Până de curând una dintre firmele lui Pricopi a avut contract şi cu Prefectura pentru curățenia în Palatul Administrativ. După cum spune chiar administratorul societății, a avut contract vreo șapte ani, pe care l-a pierdut însă după o licitație întrucât firma concurentă nu ar fi luat în calcul și plata sporului de vechime la angajați astfel încât a putut veni cu un preţ mai atractiv. Cei cinci angajați și-au pierdut însă doar teoretic locurile de muncă deoarece în realitate ei au fost preluați de noua firmă. Pricopi susține că a avut oferte să presteze servicii de curăţenie sau să preia bucătăria de la Spitalul Judeţean şi de la Spitalul de Recuperare „Sfântul Gheorghe”, numai că ar fi refuzat întrucât nu plăteau la timp şi n-ar fi putut asigura nici el, la rândul său, plata salariilor. „Ei plătesc prost, nu plătesc la sfârşitul lunii. Ai văzut ce cifră de faceri am. Dacă nu-mi virează banii n-am cu ce da salariile”, susţine patronul de la Agrostar Experiment şi Pricop Company.

Afacerea a început într-o bancă
Cum s-a născut însă afacerea? În urmă cu mai bine de un deceniu Banca Agricolă l-ar fi rugat (aşa s-a exprimat directorul SC Urban Serv SA) să îi prea trei femei de serviciu, aşa că a făcut o firmă. Moda externalizării unor astfel de servicii s-a transferat şi la bugetari, iar cele două societăţi au început să îşi facă portofoliu de clienţi. Oficial instituţiile îşi reduc cheltuielile salariale şi respectă astfel limitele impuse de Guvern, dar practic cresc cheltuielile cu prestările de servicii pentru că se asigură în general oamenilor aceleaşi salarii, doar că, faţă de perioada în care erau angajaţi direcţi ai instituţiilor, acum se plăteşte şi TVA, dar şi o cotă de profit firmei contractante. „Şi bugetarii, ce nu le încap pe organigramă, externalizează serviciul”, este schema foarte simplă redată chiar de Gheorghe Pricopi, prin care instituţiile se încadrează în cheltuielile salariale şi rămân practic cu acelaşi număr de oameni care le prestează activităţi.

Ba se face licitaţie, ba nu se face
„Am toate autorizaţiile, toate cele necesare ca să fac această treabă şi o fac de mulţi ani şi am avut o grămadă de controale în zece ani nu poţi să spui că nu ai fost controlat. Curtea de Conturi îi controlează pe bugetari şi atunci care îi problema? Este în fond o externalizare de servicii. Nu-ţi încape ceva, serviciul ăsta nu-l mai fac eu”, a afirmat Gheorghe Pricopi. Acesta susţine că practică în general o cotă de cheltuieli indirecte, adică un adaos în afara taxei pe valoarea adăugată, de 10%, doar în cazul Spitalului de Psihiatrie procentul fiind de numai 4%. Să ieşi pierdut dintr-o asemenea afacere este practic imposibil. Angajaţii au contract cu firmele lui Pricopi doar pe perioada în care acestea, la rândul lor, au contracte cu instituţiile. Elocvent în acest sens este faptul că personalul preluat de la Spitalul de Psihiatrie are contracte cu de muncă fix până la 31 decembrie, dată la care expiră şi înţelegerea dintre SC Agrostar Experiment SRL şi unitatea sanitară. ”Este mult mai uşor să dai un om afară de la mine de la societate în relaţia cu el, decât să dea el afară, de la buget, că trebuie să îi facă dosar, pierde procesul ştii ce înseamnă asta, nu? La mine e mai simplu, eu fac contract pe perioadă determinată, s-a terminat durata şi de comun acord cu el încetez contractul, am mai încetat şi la alţii”, a menţionat Gheorghe Pricopi. Cu alte cuvinte, la oameni se renunţă în clipa în care instituţiei căreia practic îi prestează un serviciu îi expiră contractul cu firma lui Pricopi. Uneori acesta scapă chiar şi de stresul licitaţiilor. „Depinde de sumă, dacă sunt unu-doi oameni şi e suma anuală mică nu se organizează licitaţii, se face prin încredinţare directă, dar de la o anumită sumă, 17.000 de euro, habar n-am cât, se organizează licitaţie”, a precizat administratorul SC Agrostar Experiment SRL şi SC Pricop Company SRL. Acesta susţine că totul se face în colaborare cu beneficiarii, cu instituţiile mai exact şi că majoritatea contractelor îi expiră anual în luna martie. Ce se întâmplă de Mărţişor? „Dacă primesc bugetul, facem act adiţional, dacă nu, închidem şi omul îl pleacă în şomaj”, a spus Pricopi. Este ferm convins că tot ceea ce face este corect: „De ce nu a interzis statul externalizarea de servicii?”
Afacerile cu instituţiile merg doar în profit
Pricopi are atâta bătaie de cap în afacerile cu instituţiile încât nici măcar de sediu nu are nevoie. Oficial SC Agrostar Experiment SRL funcţionează într-un apartament de la parterul unui bloc din George Enescu, loc în care şi SC Pricop Company SRL şi-ar fi avut sediul până în 2010. Locuinţa respectivă este de fapt închiriată unei firme de tehnică de calcul, iar Pricopi nu are cum să nege asta. „Da, pentru că, contabilul meu lucrează acasă, eu lucrez şi eu pe acasă şi eu lucrez foarte puţin. Mai mult contabilul se ocupă, că eu nu prea am timp să mă ocup, eu fac numai contracte, iar sediul este acolo, că ăla e apartamentul firmei, este închiriat”, a arătat directorul general al SC Urban Serv SA.



Să angajezi oameni pentru stat este o afacere din care nu ai cum să ieşi în pierdere. O demonstrează datele financiar-contabile ale celor două firme prin care Pricopi face acest lucru. Atât SC Agrostar Experiment SRL, cât şi SC Pricop Company SRL au încheiat ultimii patru ani pe profit. În cazul primei firme cifra de afaceri a oscilat între 136.813 lei şi 185.597 lei, iar la cea de a doua a variat de la 64.880 lei la 101.865 lei. 2008 a fost pentru Pricop Company un an de predat lecţii economice, pe care firma a reuşit să îl încheie cu un profit net de peste 40% din cifra de afaceri. Unitatea avea atunci patru angajaţi, fiecare aducând astfel un profit de circa 10.000 de lei.
Gabriela ERDIC

CITEŞTE ŞI DESPRE ALTĂ AFACERE A LUI PRICOPI
Afacerea halatelor albe – director PSD şi unul PDL angajează cadre medicale prin Agrostar
Minciuni de aproape 200.000 euro & date incredibile în „afacerea halatelor albe”
Urban Serv, folosită pentru o afacere personală de 150.000 euro a directorului