„Marea reformă”

Prevederea apare în draftul unuia dintre proiectele de ordonanță menite să reducă cheltuielile bugetare, demers calificat de premierul Marcel Ciolacu drept „reforma sistemului bugetar”.

Specialiștii în conservarea patrimoniului, contactați de HotNews.ro, atrag atenția că trecerea Direcțiilor Județene pentru Cultură la autoritatea locală este un conflict de interese deoarece multe dintre proiectele imobiliare sunt inițiate chiar de către autoritatea locală, având beneficii directe, iar prevederea, dacă va fi adoptată va duce la distrugeri ale clădirilor de patrimoniu.

În plus, aceste direcții au un buget minuscul și sunt subfinanțate, deci nu se va face nicio economie importantă la buget.

Guvernul a mai venit de-a lungul timpului cu această propunere, în 2013, în proiectul de descentralizare propus de Liviu Dragnea, însă a renunțat în urma presiunii publice venite din partea specialiștilor în protecția patrimoniului și a ONG-urilor de profil.

„Începând cu data de 1 ianuarie 2025 serviciile publice aflate în coordonarea/subordonarea/autoritatea unor autorități publice centrale se transferă în autoritatea/coordonarea/subordonarea autorităților publice județene. Fac parte din categoriile de servicii publice aflate în coordonarea/subordonarea/autoritatea unor autorități publice centrale următoarele: (...) Direcții județene de Cultură care se află în coordonarea/subordonarea autoritatea Ministerului Culturii”,

se arată în proiectul de Ordonanță de urgență privind unele măsuri fiscal bugetare în domeniul cheltuielilor publice, descentralizarea serviciilor publice, disciplină economico-financiară, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, obținut de HotNews.ro, și care ar urma să fie discutat de Guvern săptămâna viitoare.

Economie și nu prea

Direcțiile Județene pentru Cultură dau avizele pentru proiecte imobiliare (construcții noi sau resturări) de lângă/pe monumentele istorice de interes local și proiecte imobiliare în zonele construite construite protejate, demarează procedurile de clasare/declasare a clădirilor monument și realizează dosarul necesar. Practic, dacă o casă veche rămâne sau nu în picioare sau se construisește un bloc de 10 etaje lângă ea, este decizia acestor direcții.

Specialiștii în protecția patrimoniului consultați de HotNews.ro atrag atenția că nu se face economie fiindcă bugetele lor sunt minuscule, având doar câțiva angajați.

Direcția Județeană de Cultură de la Botoșani are doar cinci angajați.

Opiniile specialiștilor din Cultură

Vlad Bedros, presedintele Secțiunii de Evidentă a Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice (secțiunea care se ocupă de clasarea/declasarea monumentelor istorice), expert atestat în domeniul monumentelor istorice, este de părere că trasferul Direcțiilor Județene pentru Cultură la Consiliile Județene reprezintă un conflict de interese.

• „Practic, beneficiarul, Consiliul Județean ar ajunge să poată să-și avizeze singur proiectele urbanistice/de arhitectură pe care le-a inițiat. Ceea ce este alarmant deoarece, de obicei, dacă au posibilitatea să-și emită în interior un anumit set de avize, există riscul ca avizarea să se transforme într-o procedură strict birocratică și va exista suspiciunea unor presiuni din interior asupra acestui lanț decizional.

• Practic, procesul de avizare ar fi alterat. Dorința de dezvoltare a comunitățiilor locale intră frecvent în conflict cu protecția patrimoniului, numai că acum Direcția de Cultură se va mai putea opune fiindcă nu este direct subordonată autorității locale”, a declarat pentru HotNews.ro Vlad Bedros.

Ștefan Bâlici, președintele Ordinului Arhitecților din România, spune că Direcțiile Județene pentru Cultură sunt organisme deconcentrate, deci tema descentralizării este irelevantă în acest caz.

În ceea ce privește protecția patrimoniului, Bâlici spune că Direcțiile Județene pot apăra patrimoniul tocmai pentru că nu sunt subordonate autorității locale.

„Direcțiile pentru Cultură sunt de multe ori ultimul bastion al apărării patrimoniului construit datorită independenței pe care o au față de factorii de putere locală, tocmai datorită subordonării directe față de Ministerul Culturii și nu față de autoritățile locale. Au puterea de a interveni acolo unde e cazul, pe considerente profesionale, în apărarea patrimoniului și sunt libere de această presiune ierarhică pe care ar avea-o dacă ar fi puse în subordinea consiliilor judetene. Doar în felul acesta pot să apere interesul public general, al protejării patrimoniului cultural”,

a explicat Bâlici.

Dacă Direcțiile pentru Cultură vor ajunge la Consiliile Județene și Consiliul general, șefii acestor direcții vor fi numiți de președinții de CJ, respectiv primarul general. Bâlici atrage atenția că presiunile politice vor duce la plecarea specialiștilor din direcții, și așa puțini.

• „A fost semnalat pericolul deprofesionalizării și mai grave a acestui segment. Și în momentul de față, din cauza lipsei de interes la nivelul Guvernului pentru consolidarea sistemului de protecție a patrimoniului, multe Direcții pentru Cultură nu au specialiști încadrați. Dar unele încă mai au, iar dacă acei specialiști vor ajunge sub presiune politică, ei vor pleca din sistem.
• Vom rămâne în situația în care absolut nimeni nu va mai putea apăra patrimoniul din direcția statului, pentru că altfel societatea civilă și organizațiile profesionale fac tot ce pot, dar e un factor esențial sistemul de protecție al statului. El este ologit de ani de zile, nimeni nu ascultă strigătele de disperare care spun de ani de zile că trebuie specialiști, că trebuie fonduri”, a explicat Bâlici.

Click AICI pentru articolul integral