Dinu era croit dintr-o stofă aparte, un material specific anilor ’90, a făcut parte dintr-o generaţie de lideri precum Baltă sau Simionovici, care dincolo de toate lucrurile care se pot reproşa unor politicieni de calibru, aveau o calitate pe care tot mai puţini şefi de partide o au în ziua de astăzi, aveau carte. Uitaţi-vă la cine conduce PNL-ul astăzi şi o să înţelegeţi cât de mult contează asta.
Dinu avea umor şi-o ironie fină, un aer uşor aristocratic, pentru un jurnalist era tipul de om pe care nu te puteai supăra vreodată şi, indiferent cât de tare îl puneai la colţ, n-o făceai cu înverşunare fiindcă îţi rămâneau mereu în minte replicile sale pline de haz.
S-ar putea scrie pagini întregi, zeci sau poate chiar şi sute despre ce a însemnat pentru Botoşani un om care a făcut practic PNL-ul în judeţ şi pe care l-a condus jumătate din anii scurşi de după revoluţie, dar cred că şi el s-ar simţi jenat de un asemenea necrolog.
Îmi amintesc o întâlnire de acum vreun deceniu, în biroul unui alt dispărut, Romică Dutcă. L-am întrebat cu ce se mai ocupă după terminarea “senatoriatului” şi mi-a povestit c-o să se facă executor judecătoresc privat, o mare noutate la acea oră. Îmi notez eu de zor acolo pe agendă şi când să plec, face: “să vezi mâine ce apare în ziar: în biroul lui Dutcă, nu întâmplător se afla şi fostul senator Dinu Secrieru”. Şi a continuat să îmi spună articolul de a doua zi, iar spre final îmi zice ceva de genul “voi dacă aveţi un frigider în faţă ziceţi că ăla nu-i frigider numai pentru că am zis eu că-i frigider”. În alte cazuri te aprinzi rău auzind asemenea reproşuri, dar el a zis-o cu atâta umor, sfătos aşa, că am râs în hohote. I-am spus şi eu cam pe acelaşi ton: “ei, lasă că vedeţi mâine în ziar”.
Îmi vine acum în minte una mai proaspătă, de prin 2010, când era acuzat că ar pune la cale un puci în partid. Sun să-l întreb despre asta, şi-mi răspunde aproape dezarmant: “eu am timp de puci?”.
Eeeii, chiar n-a mai avut timp pentru prea multe lucruri. Vremea şi vremurile n-au mai avut răbdare cu Dinu Secrieru. S-a dus prin ceruri să vadă cum e cu liberalismul pe acolo. Că pe pământ s-a lămurit cum e.
Sergiu BĂLĂŞCĂU
