Ideile vin mai greu, după aia găsești sursa de finanțare și apoi implementezi proiectele. Simplu. Astfel a descris în câteva cuvinte directorul Zonei Metropolitane de la Botoșani strategia de dezvoltare a acestui areal din care fac parte nouă primării printre care și cea reședință de județ. Pe următorii cinci ani de zile, adică până în anul 2020.
Atunci când decalajul dintre urban și rural nu ar mai trebuie să fie atât de uriaș, atunci când căruțașii vor deveni piese de muzeu pe drumurile europene. Atunci când județul Botoșani ar urma să aibă o infrastructură rutieră demnă de-un stat european, azile care să îngrijească bătrânii părăsiți de copiii care o fac pe-a sclavii în alte țări. Atunci când două dintre comunele apropiate orașului vor avea heliporturi iar în municipiu vom circula cu tramvaie electrice într-un sistem integrat de transport în comun. Atunci, atunci, atunci.
Până atunci însă oamenii cu minte ai orașului se întâlnesc în dezbateri publice, cu limită aproximativă de timp de 120 de minute, în care încearcă să-și prezinte proiectele de viitor pentru comunitate, pentru cetățeni.
La fel cum s-a întâmplat și miercuri, 20 mai 2015 în aula Colegiului Național AT Laurian cu prezentarea Strategiei de Dezvoltare a Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană pentru perioada 2015 – 2020.
Amfitrionul evenimentului și cel care a acaparat aproape în întregime pupitrul pentru discursuri a fost managerul de proiect al zonei, fostul primar Florin Egner care, a tot vorbit. Până când câteva umbre s-au prelins afară din sală. Curajoșii au rămas până la final, unii au avut oportunitatea de a interveni, alții nu. Unii, oameni de afaceri, au venit din curiozitate. Pentru că au vrut să se convingă singuri și să înțeleagă ce înseamnă această zonă metropolitană pentru oraș, județ și pentru botoșăneni.
Valeriu Iftime: ”Greu să spui că astăzi vei face proiecte atât de frumoase, pe de altă parte este foarte importantă puterea, decizia și tenacitatea care se ocupă. Eu cred că omul sfințește locul, nu proiectul. Proiectul în sine poate fi viabil sau nu. Depinde dacă omul este viabil sau nu. Dacă este în stare să facă. Deocamdată nu pot da nici un verdict. Eu am vrut să văd ce înseamnă această zonă metropolitană”.
Dorin Floareș: „Ceea ce astăzi este prezentat celor interesați, este un proiect ambițios care odată pus în practică va face diferența între ceea ce Botoșani este acum și ceea ce va fi. Sigur că nevoile sunt foarte mari, ale tuturor comunităților de la sate, comune, orașe, municipii. Banii disponibili sunt foarte puțini pentru că trebuie să fim realiști, nu toate proiectele care au fost prinse în această strategie se vor putea finanța”.
Mihai Aroșoaie: ”Vreau să văd care este viziunea strategiei acum în contextul în care se va face regionalizarea. Ce mai devenim noi atunci când va fi la Iași reședința? Cum vedem lucrurile din perspectiva asta? În ceea ce mă privește îi invit pe cei din ADI ZM la o discuție ca să nu facem ceva care să contravină legislației. (…) Întrucât suntem o zonă vulnerabilă la poluarea cu nutrienți poate ar trebuie deschise în două sau toate comunele centre de colectare a gunoiului de grajd. Au mai fost în județ, am făcut la Ștefănești și acum se lucrează la Sulița”.
Ovidiu Portariuc: ”Dacă ar fi ca toate proiectele prezentate astăzi să fie implementate 100% cu siguranță municipiul Botoșani și ZM își vor schimba cu totul fața arătând într-adevăr ca un oraș european, cu transport public local modern, cu servicii publice de calitate, cu spații pentru învățământ de calitate și pentru celelalte lucruri pe care colegii de la ZM le-au prins în această strategie”.
Zona Metropolitană are în componență administrațiile publice locale Botoșani, Mihai Eminescu, Bucecea, Vlădeni, Curtești, Bălușeni, Roma, Stăuceni și Răchiți. Bugetul de funcționare al acestei structuri pe anul precedent a fost de aproape 300.000 de lei.
(G.E.)
Click AICI pentru a citi strategia Zonei Metropolitane
[[galerie-foto]]
