Preşedintele PNL Botoşani a reuşit să concesioneze peste 50 de hectare de teren de la Agenţia Domeniilor Statului (ADS) fără licitaţie şi peste capul conducerii de la Botoşani. Este vorba de o suprafaţă de teren pe care acesta o preluase în 2007 de la Casa Agronomului tot fără licitaţie şi care, în baza unui act normativ, la începutul lui 2009 a trecut de la aceasta la ADS.

Afacere cu rădăcini liberale

După cum v-am informat în luna februarie la „Ancheta Săptămînii”, pe 20 noiembrie 2007, între Casa Agronomului şi Florin Ţurcanu s-a încheiat, fără licitaţie, un contract de asociere prin care celui din urmă i se dau în folosinţă 51,77 hectare de teren pe o perioadă de cinci ani, oficial pentru înfiinţarea unor loturi demonstrative. Afacerea a fost una cu pronunţat caracter liberal deoarece la acea dată PNL era la putere, Ţurcanu era secretar coordonator la PNL Botoşani, iar Casa Agronomului era practic parte componentă a Oficiului Judeţean de Consultanţă Agricolă (OJCA), instituţie pe atunci cu subordonare guvernamentală, care era condusă de liberalul Gheorghe Dănilă (foto stînga).

Ţurcanu a fost obligat prin lege să dea terenul la ADS

La începutul acestui an, printr-un act normativ, OJCA a trebuit să treacă la Consiliul Judeţean cu denumirea de Camera Agricolă Judeţeană, iar terenurile pe care le avea, inclusiv cel din asocierea cu preşedintele PNL Botoşani, au trebuit să fie cedate ADS. Fostul OJCA a predat pămîntul, însă nu liber de sarcini, ci cu tot cu contract. În consecinţă, ADS Botoşani a solicitat rezilierea contractului în baza a două puncte din acesta în care se arată că el încetează că la „predarea terenului la alte instituţii sau societăţi în situaţia în care se emit normative privind această proprietate” (lucru care, de altfel, s-a şi întîmplat) şi că, totodată, ”preluarea imobilului de către stat sau transferul legal la altă instituţie sau societate constituie forţă majoră, caz în care contractul încetează în ziua emiterii actului normativ”.

Legea nu-i mai puternică decît deputatul

Ei bine, nici contractul şi nici legea nu au fost mai puternice decît deputatul. Posibil datorită calităţii de membru al comisiei de agricultură din Camera Deputaţilor, acesta pare să fi reuşit să tragă sforile la Bucureşti. Astfel, în urmă cu o săptămînă, cei de la ADS Botoşani s-au trezit că sunt informaţi de şefii ierarhici din capitală că între agenţie şi deputat s-a încheiat un act adiţional prin care Ţurcanu poate folosi în continuare terenul pe perioada de vegetaţie a culturii. Aceasta are vreo cinci ani şi cum contractul iniţial a fost încheiat în 2007 ar însemna că a ajuns pe la jumătate. Cu alte cuvinte, încă vreo doi ani de acum încolo parlamentarul poate utiliza liniştit pămîntul. „Este un act adiţional prin care ADS îi prelungeşte contractul. Trebuia să fie un contract conform normelor ADS pentru că nu putea continua cu cel încheiat cu OJCA. Noi suntem reprezentanţii ADS-ului în teritoriu, nu facem altceva decît să confirmăm că acest teren există în inventarul agenţiei”, ne-a declarat Ionel Oniciuc (foto dreapta), Şeful ADS Botoşani. Nu s-a făcut vreo licitaţie, deşi, de exemplu, numai în perioada aprilie – mai 2010, ADS Bucureşti a organizat sau urmează să organizeze 43 de licitaţii tocmai pentru concesionarea unor suprafeţe de teren.

Profit de peste 50%: primeşte circa 6.000 de euro, nu dă nici jumătate

Actul adiţional pare, cel puţin la prima vedere, să îl avantajeze pe deputat. De obicei, pentru terenurile arabile ADS solicită plata unei redevenţe egale cu contravaloarea anuală a 500-600 kilograme de grîu. În contractul iniţial încheiat de Ţurcanu şi care potrivit lui Oniciuc a fost preluat aproape în întregime de ADS, 60% dintre beneficii revin asociatului prim, adică deputatului, iar 40% celui secund, ADS în cazul nostru, dar nu mai puţin de echivalentul în lei a 400 kilograme de grîu pt.fiecare hectar. Dar asta nu e tot.

O situaţia existentă la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA) scoate la iveală adevărata dimensiune a afacerii. Pe terenul de la Albeşti Ţurcanu a însămînţat lucernă, cultură subvenţionată atît de Uniunea Europeană, cît şi de Guvernul României. De exemplu, anul trecut subvenţiile au fost de 44,64 euro/ha, respectiv 71,12 euro/ha. Fermierii au dreptul să îşi finanţeze culturile din ambele surse, lucru pe care, bineînţeles, parlamentarul l-a şi făcut, astfel încît acesta a primit în jur de 6.000 de euro pentru pămîntul de la Albeşti. Două sunt condiţiile principale pe care trebuie să le îndeplineşti ca să primeşti subvenţie: să fii utilizator final al terenului (indiferent că eşti proprietar, arendaş sau concesionar) şi să respecţi bunele condiţii agricole şi de mediu. Florin Ţurcanu le-a făcut pe amîndouă, astfel încît în acest an APIA i-a virat banii aferenţi celui precedent.
În acelaşi timp, pe 11 mai, de exemplu, kilogramul de grîu la bursa de la Londra era cotat la 0,169 dolari/kg. Înmulţind cu suprafaţa utilizată de deputat şi cu cota ce trebuie plătită ADS rezultă că anual este obligat să dea 3.499,65 dolari, adică numai 2.624 de euro. În rezumat, ia circa 6.000 de euro pentru terenul de la Albeşti şi trebuie să dea măcar 2.624 de euro, adică un profit de peste 50%.

Miroase a tratament preferenţial

Interesant este însă faptul că Ţurcanu pare să aibă un tratament preferenţial din partea ADS. Astfel, la data cedării terenurilor, Casa Agronomului mai avea încheiat un contract de acest gen, pentru zona Dorohoi. Ei bine, în cazul acestuia ADS Botoşani n-a primit vreo informare de la centru că s-ar fi încheiat un act adiţional, lucru care s-a întîmplat însă cu parlamentarul.

Toate aceste lucruri se întîmplă în timp ce, potrivit conducerii Prefecturii, suprafeţele de teren disponibile pentru a fi acordate expropriaţilor practic s-au epuizat. În schimb, ADS îşi permite să dea zeci de hectare unui deputat. „Nu stă în faţă nici un contract de concesiune. Pămîntul a fost al oamenilor şi trebuie retrocedat”, a afirmat prefectul. Cristian Roman a subliniat că nu se referă special la acest caz şi că politica generală este de a prelua pământ de la ADS şi a fi dat foştilor proprietari. De altfel, în luna noiembrie a anului precedent, la demersurile acestuia, Prefectura Botoşani a reuşit să obţină 206 hectare de teren de la Agenţia Domeniilor Statului. Terenul era deţinut de instituţie în ciuda faptului că 110 botoşăneni din localităţi precum Flămânzi, Hlipiceni, Corni sau Lunca aveau hotărîri judecătoreşti prin care trebuiau să fie împroprietăriţi.

Vineri am încercat să discutăm cu deputatul pe această temă, însă nu se afla la sediul PNL. În măsura în care vom reuşi să îl contactăm îi vom prezenta punctul de vedere faţă de cele relatate.

Sergiu BĂLĂŞCĂU