“N-AM VENIT ÎN BOTOŞANI CA SĂ ÎMI SCHIMB MAŞINA”     Ieşeanul Dănuţ Prisecariu se anunţă a fi investitorul deceniului în Botoşani. A câştigat licitaţia organizată de Primărie pentru construcţia unui mall, a cumpărat Hotelul Rapsodia şi, în plus, vrea să construiască un complex de locuinţe. În Iaşi a realizat mai multe investiţii de acest gen, este preşedintele unei asociaţii patronale de turism şi promite ca în jur de trei ani să finalizeze toate obiectivele anunţate pentru Botoşani, fiind vorba de investiţii de 30 milioane euro. Dănuţ Prisecariu, acţionar la un grup de firme despre care spune că numai în acest an a plătit patru milioane euro dări la bugetul de stat, este însă profund dezamăgit de modul în care autorităţile locale tratează potenţialii investitori, susţinând că nu se face aproape nimic pentru atragerea lor. Crede că acestea trebuie să se bată pentru refacerea infrastructurii şi realizarea conexiunilor cu celelalte judeţe, realizarea de înfrăţiri, înfiinţarea unei universităţi şi afaceri transfrontaliere. - De ce aţi ales să investiţi în Botoşani şi nu în Suceava sau Neamţ, judeţe mai dezvoltate decît Botoşaniul? - La grupul de firme la care lucrez am un plan de afaceri şi un buget pentru fiecare din oraşele amintite. Acum investesc în Botoşani, urmează Suceava şi Neamţul. - Promiteţi nişte investiţii uriaşe pentru Botoşani, unii oamenii le percep ca fiind de domeniul SF-ului. Ce garanţii oferiţi că o să se facă lucrurile astea, o să se facă un mall, o să se renoveze Hotelul Rapsodia, o să faceţi un cartier de locuinţe? - Ca să fie o chestie foarte clară, eu nu am primit nici un fel de facilităţi de la autorităţile locale şi în acest sens nu trebuie să ofer nici un fel de garanţie. În general, unde intrăm şi ne apucăm să facem ceva chiar facem, iar în cazul de faţă se vede foarte clar. Rapsodia n-are nici trei luni de cînd l-am achiziţionat şi deja au început demolările şi amenajările, la partea de blocuri s-a terminat demolarea, există un PUD spre aprobare la Primărie care zace de o lună şI jumătate acolo. Pentru mall o scrisoare de garanţie bancară de 10 milioane de euro cred că va convinge pe toată lumea. Despre hotel pot să vă spun că va avea două corpuri, unul de trei stele, altul de patru stele. Vor exista trei săli de conferinţă, parcarea va fi subterană, iar pentru clienţI vor fi create şI servicii complementare: fitness, saună, masaj şi chiar salon de coafură şi cosmetică. Hotelul va avea şI club de noapte, bar de zi şi terasă. "Am din ce trăi, n-am venit în Botoşani pentru că n-am din ce trăi sau ca să îmi schimb maşina". - De unde aveţi dvs. atîţia bani? Anunţaţi investiţii de zeci de milioane de euro. - Sînt banii societăţii care investeşte aici şi bani obţinuţI din credite. Reprezint un grup recunoscut pe piaţă care are relaţii corecte cu creditorii. În ultimii 15 ani nu am avut niciodată restanţe, ceea ce ne dă posibilitatea să avem un acces facil la credite. - Doriţi să faceţi un mall pentru Botoşani. Are Botoşaniul o putere de cumpărare în asemenea măsură încît să susţină o investiţie de genul ăsta? - Nu, Botoşaniul nu are în momentul de faţă o putere de cumpărare care să satisfacă exigenţele unui mall, al unui centru comercial de acest tip, dar am încredere că va avea în viitor. - Şi dacă n-o să aibă ce o să se întîmple cu mall-ul dvs.? - Afacerea se va amortiza într-o perioadă de timp mai lungă. Ca să vă faceţi o idee, Centrul Comercial Moldova din Iaşi se amortizează în şapte ani şi ceva, noi l-am proiectat pe cel de la Botoşani să se amortizeze în 17 ani. Deci ne-am luat deja nişte garanţii. - Vreţi să faceţi şi un cartier de locuinţe la Botoşani. Ce ne puteţi spune despre aceste proiect? - Nu va fi practic un cartier de locuinţe. Este vorba despre două blocuri, cu cîte două scări, ridicate într-o zonă cunoscută - Moara veche. Parcarea va fi subterană, cu acces privat, apartamentele vor fi destul de spaţioase, cu finisaje şI dotări de calitate superioară. Cred că locuitorii din Botoşani merită să locuiască în asemenea apartamente. "Am măcar o idee despre ce se întîmplă în momentul de faţă în Botoşani. În afară de cei care vin şi cumpără trei-patru terenuri şi stau şi aşteaptă, în rest nu se întîmplă aproape nimic în Botoşani. N-aş spune că este un oraş mort, dar, din păcate, ritmul de dezvoltare economică a Botoşaniului este mult redus în comparaţie cu alte oraşe din Moldova". - Aceste investiţii vor fi realizate şi cu firme locale, forţă de muncă locală sau aveţi anumiţi parteneri pe care îi folosiţi de obicei în investiţiile pe care le realizaţi? - Eu şi la alte investiţii, chiar şi în Iaşi, am avut parteneri din Botoşani. Este evident că majoritatea forţei de muncă va fi din acest oraş pentru că nu poţi să aduci muncitori din alte judeţe care să vină să stea aici decît dacă ai o urgenţă şi trebuie să termini o lucrare într-o anumită perioadă, dar în principal se va merge cu forţa de muncă locală. - Şi cam cîţi oameni o să fie angrenaţi în toate aceste investiţii? - Lucrările nu vor fi simultane, dar numai la partea de construcţii la mall vor lucra aproape 1.000 de oameni, la blocuri alte cîteva sute, deci vorbim de aproximativ 1.500 de angajaţi. - Cum a ajuns soţia primarului şef la Hotel Rapsodia după ce l-aţi preluat dvs.? - Mă aşteptam la această întrebare. Noi nu avem nici timpul, nici capacitatea să facem recrutare de personal şi atunci lucrăm cu firme de head hunting. Există o firmă internaţională de head hunting în Iaşi care a avut temă să ne angajeze tot ce înseamnă poziţie de conducere, de la nivel bucătar şef pînă la şef de unitate şi de la contabil şef pînă la director executiv. Pentru Rapsodia această firmă a făcut interviurile, firma a ales şi a făcut, la final, nişte propuneri. - Deci dvs. nu aţi avut nici o legătură cu angajarea dumneai? - Am înţeles că reprezentantul firmei de head hunting, doamna Camelia Bîrzanu, care este originară din Botoşani, o cunoştea pe doamna Gabriela Flutur. Dacă această persoană mi-a fost recomandată de doamna Camelia Bârzanu, atunci sunt sigur că s-a făcut o alegere bună. - După ce firma asta de head-hunting v-a adus-o dvs. aţi cîştigat licitaţia pentru mall organizată de Primăria Botoşani. - Asta este o speculaţie. Am câştigat terenul în urma unei licitaţii. Nu ştiu dacă aţi observat, dar la Botoşani s-a făcut o licitaţie. La primul termen am fost singurii participanţi, apoi s-a organizat o altă licitaţie pe care am câştigat-o noi. Dacă ar fi fost vreo înţelegere cu cineva, în vreun fel sau altul, nu se făcea licitaţie. Făceai o asociere cum s-a făcut la Iaşi şi atunci nu mai riscai nimic. Luai din prima terenul la preţul de evaluare şi nu te mai durea capul. La Iaşi, de exemplu, un investitor s-a asociat cu Consiliul Local Iaşi şi, deşi existau încă două oferte, Primăria a bătut palma cu acest investitor şI a semnat un contract prin care încasează 105.000 EURO pentru 120.000 de metri pătraţi. Eu la Botoşani plătesc Primăriei, în urma unei licitaţii cîştigate, aproximativ aceeaşi sumă pentru o suprafaţă de teren de 30 de ori mai mică. "Oameni ca mine şi ca alţii care investesc în Botoşani trebuie ajutaţi. Autorităţile trebuie să creeze un mediu care să atragă investitorii şi să ajute la dezvoltarea zonei". - Spuneaţi că autorităţile locale nu fac ce trebuie pentru atragerea investitorilor. Vreţi să detaliaţi? - Botoşaniul în momentul de faţă nu atrage cu nimic investitorii, absolut cu nimic. Este printre puţinele oraşe din ţară în care taxa de turism este maximă. Legea prevede că această taxă poate fi între 0 şi 5%. Botoşaniul o are maximă. Ba mai mult, oriunde în lumea asta, taxa pentru turism se ia doar pentru prima zi de cazare. Botoşaniul o ia pentru fiecare zi de cazare. În condiţiile în care, la nivel de ţară, autorităţile consideră că turismul este subdezvoltat şi reduc TVA-ul la activităţi turistice de la 19 la 9%, Primăria Botoşani consideră că în acest oraş se trăieşte foarte bine din turism şI creează această taxă de 5%. Trebuie să ştiţi că în Botoşani gradul de ocupare hotelieră este între 12 şI 13 %. GîndiţI-vă că Iaşul are o capacitate de 3.000 de locuri, de 10 ori mai mare decît a oraşului Botoşani, iar gradul de ocupare este de puţin sub 50% şI totuşi autorităţile locale nu şi-au permis să instituie această taxă. - Daţi-ne şi alte exemple de neimplicare a autorităţilor locale. - În municipiul Botoşani se asfaltează şi şosele şi trotuare pînă la ieşirea din oraş. Acesta este un lucru bun, fără îndoială, dar este inacceptabil ca de la ieşirea din oraş pînă la cele trei conexiuni spre Dorohoi, Suceava şi Iaşi să nu se toarne o palmă de asfalt. E ca şi cum ai face o autostradă care s-ar opri într-o pădure. Atîta timp cît infrastructura rutieră a Botoşaniului nu va fi dezvoltată şi conectată la cea a unui oraş precum Iaşul sau Suceava, cîtă vreme nu va exista o conexiune rapidă între Aeroportul Suceava şi oraşul Botoşani, este greu de crezut că investitorii vor da năvală în Botoşani. Sunt multe lucruri pe care autorităţile ar trebui să le aibă în vedere ca nişte priorităţi ale oraşului. De exemplu, în perioada imediat următoare vor putea fi accesate fonduri structurale, transfrontaliere, este vorba despre sume nerambursabile destinate investiţiilor din ambele state. Ar fi interesant să se creeze o zonă liberă la graniţa Botoşaniului, ţinînd cont că va fi la graniţa de est a Uniunii Europene. Totodată, nu este lipsit de sens ca tinerii din Botoşani să nu mai plece să urmeze o facultate în Iaşi sau în alte oraşe. Autorităţile locale pot oferi spaţii pentru sedii de universităţi şi nu ar mai fi situaţia actuală în care tinerii cheltuie bani mulţi pe deplasări sau urmează doar facultăţi în regim de învăţămînt la distanţă. - Sunteţi printre puţinii oameni de afaceri care au curajul să reproşeze autorităţilor că sunt ineficiente. - Nu acuz autorităţile de rea-voinţă. Susţin că autorităţile au obligaţia să găsească soluţii raţionale şi eficiente la problemele existente în oraş. Există în Botoşani o stradă intens circulată, transformată noaptea în pistă de raliuri. În loc să monteze două camere cu radar pe stîlpi, la capetele străzii, municipalitatea a pus două cocoaşe care distrug maşinile cetăţenilor şI îngreunează foarte mult traficul. Interviu realizat în august 2006     Din toate megainvestiţiile anunţate de omul de afaceri ieşean doar una singură s-a finalizat şi aceea la mai bine de jumătate de an faţă de data anunţată, este vorba de Hotelul Rapsodia. La mall lucrările au fost sistate în urmă cu aproximativ jumătate de an. Prin primavara in zona au aparut mash-uri PSD, dupa care a inceput sa se mai si lucreze. Blocurile s-au ridicat, dar nu sînt locuibile. Postul de televiziune Tele’M, controlat tot de ieşean, şi-a redus drastic grila de programe şi au fost daţi afară o mulţime de oameni. Asta după ce luni la rînd salariile s-au plătit cu întîrzieri. Nevasta primarului este în continuare director la Rapsodia.