Cum a ajuns UE să pună umărul la politizarea masivă a concursurilor din România! Candidați secreți, rezultate secrete, a murit și ultima fărâmă de bun simț

Accederea pe tot felul de funcții publice, de execuție sau conducere, a unor persoane susținute politic și fără prea mare pregătire profesională, în cele mai multe dintre cazuri, a devenit extrem de facilă și are loc sub ochii noștri, ai tuturor, într-o semi-transparență care le convine de minune politicienilor, mai ales. 

 

Liber la cumetrii pe posturile de la stat 

 

Iar asta grație unei directive europene care, teoretic, apără persoana fizică ce poate avea parte de expunere publică.

 

Deși în actualul ritm trepidant al evoluției tehnologice în care smart-phone-ul cu Facebook a devenit familiar inclusiv în casele cu toalete în fundul curții, s-a ajuns la situația în care expunerea excesivă vine tocmai de la persoanele pe care această directivă încearcă să le protejeze.

 

 

GDPR - Regulamentul general privind protecția datelor.

 

Acest GDPR a secretizat concursurile pentru posturi la stat în România. Candidații au devenit coduri, nu se mai cunosc numele persoanelor care se prezintă la concursuri, așa cum se întâmpla în trecut, când erau semnalate derapajele partidelor care-și impuneau membrii pe tot felul de funcții neaccesibile celorlalți candidați fără afinități politice.

Și astfel, această directivă europeană în România are un efect contrar efectelor pentru care a fost de fapt gândit. În România, acest GDPR dă frâu liber la angajări de pile, cunoștințe și tot felul de relații. De la funcții de conducere în unități publice de stat, până la altele de execuție, ajungându-se ca până și șoferii să fie angajați pe simpatii mai degrabă, decât în baza unui concurs corect. 

 

Așa se face că, în anumite instituții de la Botoșani, există un precedent asumat prin care șefii destituiți la un moment dat revin pe funcții „cu oamenii lor”. Care, oficial se angajează prin concursuri. 

 

Dar, ce este GDPR?

 

Regulamentul general privind protecția datelor a devenit lege în România începând cu luna mai 2018.

 

Regulamentul GDPR are în centru său un element primordial: persoana fizică. Datele persoanei fizice trebuie protejate prin măsuri adecvate.

 

 

Până la care punct suntem coduri și mai apoi când devenim persoane?

 

 

 

 

„Este fără precedent asta cu codurile. Numele și prenumele nu înseamnă că-i divulgi datele cu caracter personal. Dar unde-i lege, nu-i tocmeală, deși dacă stau și mă gândesc bine și foarte bine, cum faci publicul rezultatul: Codul 002 a câștigat?”,

Dan Nechifor, prefect

 

Există și exemple!

 

Primăria municipiului Botoșani a organizat luna trecută un concurs public pentru ocuparea pe durată nedeterminată a funcţiei publice de execuţie vacantă de consilier clasa I grad profesional debutant din cadrul Serviciului Patrimoniu. Interesul a fost unul mai mult decât ridicat, fiind înscrise 17 persoane pentru acest post. 

În trecut, la o simplă afișare a listei candidaților la un examen pentru o funcție dintr-o instituție, aproape că se știa numele câștigător. Pentru că era fie cineva apropiat de un anume partid, fie ruda vreunui șef. 

La acest concurs însă, candidații s-au transformat în „cereri” și nici măcar la anunțarea rezultatului final nu s-a făcut public numele celui care a fost angajat „pe viață” la Primărie. 

 

 

La fel s-a întâmplat și la Consiliul Județean, unde postul scos la concurs a fost de consilier debutant la Serviciul proiecte, cooperare și parteneriatedin cadrul Direcției de Dezvoltare și Promovare. Candidații au fost nominalizați prin coduri și nu se știe dacă eventualul câștigător a fost desemnat corect sau este pila cuiva. 

 

 

Cine-i protejează pe candidați? Ei, singuri!

 

Am încercat să aflăm exact care este prevederea din GDPR prin care NU se mai fac publice numele aspiranților la un post de la stat. Sau a vreunui normativ adoptat în România. Și așa am aflat că, la înscrierea la concurs, candidații completează un „formular de înscriere” pentru autoritatea sau instituția unde doresc să se angajeze. 

 

 

Iar printre căsuțele care au nevoie să fie bifate sau nu, se regăsesc și două paragrafe prin care „domnul candidat” își dă consimțământul dacă datele sale cu caracter personal pot fi făcute publice, sau nu. Datele cu caracter personal înseamnă inclusiv numele și prenumele. 

Bineînțeles că majoritatea bifează NU, iar răspunsul convine de minune politrucilor sau celor fără pregătire profesională. Însă îi dezavantajează pe eventualii candidați care poate chiar câștigă astfel de concursuri în mod corect. 

 

 

Și nu în ultimul rând, îi dezavantajează și pe funcționarii din instituție care vor lucra cu oameni slab pregătiți și care le vor prelua sarcinile de serviciu, pentru ca ma apoi să se plângă că sunt supuși unui volum încărcat de muncă. 

 

Ceea ce este cert este faptul că toate instituțiile din România, în sistem piramidal au îmbrățișat cu bucurie acest GDPR și și-au securizat examenele făcând astfel loc sinecurilor politice.

 

Agenția Națională a Funcționarilor Publici (ANFP) publică în continuare concursurile pentru ocuparea unor funcții PUBLICE de conducere sau execuție. Nu există nicăieri pe site, așa cum se întâmpla în trecut, anunțurile cu rezultatele acestora: candidații înscriși, numele lor, note obținute, contestații sau persoana promovată.

 

Primăria Botoșani organizează concursuri pentru tot felul de posturi, însă chiar și după promovarea pe funcție, candidații rămân tot coduri.

 

 

Pentru o funcție de director la Casa de Asigurări de Sănătate, candidații au rămas și la acest moment necunoscuți, în ciuda faptului că vorbim totuși despre un post de conducere extrem de important.

 

În aceeași lumină, tot un cod a rămas și persoana care va ocupa postul de director adjunct la Direcția de Taxe și Impozite Locale (DITL), și în acest caz fiind vorba despre un post cu larg interes public.

 

Iar asta în condițiile în care consultanții GDPR susțin că persoana fizică ce dobândește statut de funcționar plătit din bani publici, pierde din dreptul său la intimitate.

 

Și devine un nume, în loc de cod.

 

„Drepturile cumva se restrâng. Așa cum nu poate să spună primarul că nu ai voie să-i folosești numele în presă. Este o persoană publică și este în interesul publicului să dea informații despre activitatea sa. El nu mai poate pretinde că este o persoană privată. Dar dacă el mâine nu mai este primar, nu mai ai voie să mai umbli după el pe stradă și să-l întrebi ce mai face”,

Cornel Hergheligiu, consultant GDPR

 

 

Iar lucrurile nu se vor opri aici.

Dacă a sperat cineva ca aceste forțări și interpretări în propriul interes al directivelor europene vor înceta, ei bine, nu.

Va fi chiar mai rău.

 

 

 

„Încet, încet o să devină din ce în ce mai accentuată treaba asta. Cred că se vor emite instrucțiuni de lucru pentru asigurarea unei aplicări uniforme a Directivei. Eu cred că o să se înăsprească pe fondul scurgerilor tot mai mari de informații de la marii procesatori de date cu caracter personal, cei de la Google, de la Facebook, procesatori de plăți, au fost scurgeri de date de la cei de la Mastercard și au ajuns milioane de date de la utilizatori ai cardurilor, au ajuns nu se știe unde”,

 

„Odată cu evoluția tehnologică, devii tot mai vulnerabil. Ce lipsește acum, ca de exemplu, Primărie să decidă de la sine putere să instaleze pe camerele de luat vederi din oraș, un soft de recunoaștere facială și să le lege cu baza de la Taxe Locale? Și să știe când ieși din bloc dacă ți-ai plătit taxele locale sau nu, îți convine? Acel soft nu este foarte scump, și l-ar permite orașul, dar ar da naștere unor abuzuri”,

Cornel Hergheligiu, consultant GDPR

 

 

Pentru nerespectarea cerințelor de protecție, sancțiunile pe GDPR pot ajunge până la 4% din cifra de afaceri sau 20.000.000 euro, însă de astfel de sancțiuni sunt vizați cu precădere procesatorii mari de date cu caracter personal.

 

Cum am mai fi aflat de fina președintelui PSD care s-a angajat la stat, dacă numele său ar fi fost un cod? - Și fina senatorului Doina Federovici s-a angajat la stat, într-o instituție de la Botoșani, condusă de un PSD-ist

 

Sau despre cum a ajuns un fost parlamentar cu pretenții să lucreze la o comună? - Administrator public de top la o Primărie! Fost parlamentar, consul și director în București a venit la Botoșani, în sprijinul primarului

 

Sau de doctorița care a luat 2 și ceva la un examen dar a ajuns șefă la București?!: IREAL!!! Doctorița cu 2 și ceva la examen trimisă șefă la București să lupte cu coronavirusul

 

Sau care a fost secretul unui „tehnocrat” să ajungă director la stat: S-a dezlegat MISTERUL directorului tehnocrat de la AJOFM și legăturile sale cu politica

 

Cum am mai fi aflat despre asta? - Fina ministrului Budăi a intrat bugetar într-o instituție din Botoșani, unde au fost 25 de candidați pe-un loc la concurs

 

Sau despre cum o consilieră județeană PSD aflată la al doilea mandat s-a făcut de rușine la un concurs: Un fel de 4 și ceva data asta! Consiliera PSD care a picat de două ori la Prefectură, respinsă și după contestații

 

Ori: După numai un an de zile în sistemul bugetar, soția unui lider PSD Botoșani a ajuns șefă la o instituție publică - FOTOGALERIE

*iar exemplele pot continua

 

Protejați sau păcăliți? Cum e până la urmă?

 

În teorie, suntem practic protejați fizic sau virtual.

 

În practică, această directivă ne aduce mai degrabă deservicii prin impunerea în funcțiile publice a unor persoane mai mult sau mai puțin capabile profesional a căror misiune este să deservească cetățeanul.

 

Și care închid cercul vicios în care s-a intrat, în aparență, cu bune intenții.

 

 

DESCARCĂ APLICAȚIA BOTOȘĂNEANUL PENTRU MOBIL:

download from google play download from apple store